My gummy bear

Exista oameni care iti aduc zambetul pe buze atunci cand te astepti mai putin. Exista oameni care iti aduc aminte ca nu esti singur. Exista el.

"I need a hug, a real one, a green one. Vreau sa fii atat de aproape de mine incat Stanescu ar compune despre imbratisarea noastra, razand de ideea coastelor."

Cele mai frumoase cuvinte pe care mi le-a spus vreodata cineva. Thank you, gummy bear.

Oglinda

Ma cuprinsese un soi ciudat de moleseala sau o caldura ciudata. Am iesit pe balcon, iar frigul noptii ma trezi imediat. Din interior, muzica se auzea in surdina. Erau ritmuri de jazz, monotone, senzuale. In acele momente, mi-as fi dorit sa fumez. Mi se parea mie cumva ca asta ar fi intregit peisajul. In blocurile din fata, inca mai erau multe lumini aprinse. In zare, cerul era de un negru rosiatic si cetos ca si cum acolo, la periferie, se duceau lupte sangeroase de care uitam in timpul zilei. A iesit pe balcon. Imi dorisem asta. Poate ca si de-asta iesisem, ca sa il fac sa vina dupa mine. Ar fi putut insa, la fel de bine, sa ramana in camera. Inchise usa si se apropie de mine fara sa spuna nimic. Totul parea atat de natural. Balconul, scufundat in bezna, noi doi, frigul, muzica in surdina. Imi puse o mana pe umarul drept si isi sprijini barbia pe celalalt umar.
-E frumos aici.
Nu i-am raspuns. Ma trase spre el si ma imbratisa strans.
-Uite, acum nu iti mai este frig.
Am ramas asa pret de cateva minute. Deodata, ma saruta pe gat si isi trecu mana prin parul meu, pe vremea aceea inca lung. M-am intors si l-am sarutat si eu. A fost un sarut lung, un sarut asteptat de amandoi de multa vreme, un sarut care nu se mai termina. Ne simteam de parca am fi vrut sa ne inghitim reciproc. In urma noastra nu ar mai fi ramas decat tigara lui, inca aprinsa, pe pervazul ferestrei.

Hold me tight and never let me go...

Tine-ma in brate. Tine-ma strans in brate si fereste-ma de ploaie. Spune-mi ca nu vei inceta niciodata sa ma iubesti si ca nu imi vei da drumul atunci cand voi simti ca ma prabusesc. Spune-mi ca ma vei tine strans de maini atunci cand voi vrea sa fug si ca imi vei aduce aminte de ce te iubesc. Trupurile noastre sunt unul singur. Ti-e frig, tremuri, dar ramai cu mine in ploaie. Vreau sa nu te mai saturi de mine, vreau sa fii al meu pentru ca sunt o egoista atunci cand iubesc. Si totusi, as invata sa traiesc fara sa dorm numai ca sa fiu langa tine.

Cum as putea eu sa stiu toate astea? Nu am iubit niciodata pe nimeni.

Putin imi pasa! Si totusi...

... vreau sa adorm langa tine. Vreau sa iti simt obrazul in palma mea, vreau sa miros parfumul parului tau si sa iti mangai chipul. Vreau sa iti sarut pleoapele inchise si sa ma scufund in imbratisarea trupului tau. Vreau sa ma tii in brate si sa privim impreuna cum peste oras se lasa intunericul. Vreau sa fiu in bratele tale cand se face dimineata. Vreau sa iti simt rasuflarea calda pe gat, vreau sa gust cafeaua de pe buzele tale. Putin imi pasa... si totusi...





Leona Lewis - Bleeding Love
Asculta mai multe audio Muzica »

I'm taking my chillpills, honey, why won't you take me home...

Problemele noastre ni se par intotdeauna cele mai mari, cele mai teribile, cele mai cele. Uitam mereu ca exista probleme mult mai grave si ca ar trebui sa fim recunoscatori ca suntem bine si ca atata timp cat suntem sanatosi, le putem face pe toate. Nu stiu insa daca nu cumva de la aceste mici probleme adunate ajungem sa ne imbolnavim. M-am trezit cu o stare ciudata... nu stiu daca se numeste anxietate, poate e doar nepoata ei. In the end, o sa fie bine...
In alta ordine de idei, va anunt ca mai am un picut si termin Povestirea Cameristei. Azi nu am chef de ghilimele. Sunt anti-ghilimele. Dar numai azi. Bun. Si il voi lua pe nenea Proust cu mine la o plimbare cu metroul. Mai tarziu cred ca il voi duce in parc. Ba nu, e cam frig azi. Il voi duce iarasi la un ceai. Chiar, de ce nu fac si abonamente la Carturesti? Abonament de ceai, pentru ceai, cu ceai.
Intr-o ordine diferita fata de prima ordine de idei, vreau si eu un gummy bear (nota redactorului: autoarea se refera la un eventual iubit) numai al meu. Lui sa ii spun ce ma framanta, iar el sa disimuleze empatia. Pe el sa il enervez cu problemele mele, iar el sa ma ia in brate in timp ce, peste umarul meu, ar urmari interesat emisiunea la care se uita inainte sa il intrerup eu. Dar ar fi acolo. Poate acest gummy bear vi se pare egoist, dar nu. Ar fi un gummy bear puternic si inteligent, un gummy bear verde sau galben, un gummy bear care nu s-ar teme de nimic asa cum fac eu. Un gummy bear care m-ar ajuta sa traversez strada la brat, la 80 de ani. Acesti gummy bears nu exista, dar nu ar fi dragut sa am si eu unul?!
De mentionat ca am intarziat la un curs important scriind acest post.
De retinut ca acum zambesc. Scrisul ma face sa zambesc si ma elibereaza de fiecare data. Si cred ca Verde Ursuz va exista atata vreme cat voi exista si eu. Am aici doi ani din viata. Nu sunt sigura, dar pana acum, imi par cei mai frumosi ani.
Sa aveti o zi frumoasa si linistita!

p.s. "gummy bear"-ul a fost inspirat de Irene desi in postul ei, a gummy bear era un gummy bear.