călătorie spre adâncul inimii

cineva spunea că trebuie să păstrăm câteva procente. mi-a amintit de rezultatele slabe pe care le-am obţinut dintotdeauna la matematică. geometria, sigur, acolo era o altă poveste, fiindcă te ajuta să te orientezi în spaţiu, dar mai ales să te sprijini de lucruri în loc de oameni.
câteva zâmbete greu de egalat din care îşi ia fiecare procentul dorit. cu ele mergem mai departe, cât mai departe, călătorind către centrul pământului.

din hectarele pe care le cultivăm în neştiinţă, fiecare păstrează ce crede că poate salva pentru totdeauna. îl ascult pe omul acesta şi parcă vrea să zboare. dar pentru asta e util să cunoşti, din nou, puţină geometrie. să ştii când se termină lumea şi începe cerul.

Hanibal

Nimeni n-avea ceea ce el avea
superba lui trufie
şi elefanţii
şi labele lor sfărâmând vertebrele
acestor Alpi albiţi de spaimă.

Călca, de-abia să se audă, peste stânci
şi s-auzea în lună, şi
nimeni nu mai văzuse trâmbiţele
de piatră ondulândă ale acestor fiare.
Şi n-au învins.

Eugen Jebeleanu, "Hanibal"