Miroase a toamna

...si a mere coapte, a gutui si a sarut pe buze uscate. Miroase a tine si a cafea. Miroase a iarna aproape... uneori miroase a pustiu. Te parasesc in fiecare zi si in fiecare zi ma intorc la tine. E cerul cel mai minunat acum. Cer de noiembrie. Pentru mine toamna e toata un noiembrie lung. E cer de plumb si de fum si de pasari negre. Cheama primii fulgi de zapada. Te zaresc pe banca, asteptand. Ti-au inghetat lacrimile pe gene si arati ca un batran obosit care nu mai asteapta nimic. Dar tu astepti. Stai acolo, in zapada, si astepti. Miroase a gutui si a mere coapte, a cozonac abia scos din cuptor, a turturi topiti in gura si a manusi de lana. Miroase a copii rostogolindu-se prin zapada. Miroase a iubire si a disperare. Eu nu am decat un anotimp, iarna a renuntat sa mai fie alba si s-a transformat, la rugamintile mele, intr-un noiembrie fara sfarsit. Miroase a toamna, dragul meu. Miroase a tine si a cafea.

Somehow we never know...

O sa vorbim azi despre relatii. Unele scurte, altele lungi cat o zi de post, dar foarte putine reusite si sanatoase. Nu o sa vorbesc despre relatiile mele. Au fost toate scurte pentru ca, zic eu din fericire, imi dau seama destul de repede (nu intotdeauna, dar in general :p)daca e cazul sa pierd timpul aiurea sau nu. Desigur, avem mereu ceva de invatat si ne schimbam mai mult sau mai putin in functie de oamenii pe care ii cunoastem, dar in adancul sufletului ramanem tot noi, mici, singuri si cu aceleasi vechi suferinte.
Azi vreau sa scriu despre ceilalti. Ca si cum azi ar fi prima data cand as scrie despre altii... :p Cumva unii aleg calea cea mai grea pentru a-si gasi fericirea. Poate ca asa o poti savura cu mai multa placere, dar stiti si voi ca pana la Dumnezeu te mananca sfintii. Prin urmare, de ce sa nu alegeti calea usoara? De ce sa alegi sa stai alaturi de cineva pentru care nici tu nu mai stii ce simti sau daca ai simtit vreodata ceva? E de rau atunci cand nici macar nu iti mai amintesti ce simteai la inceput, e de rau daca simti ca respiri mai greu si e de rau daca iti dai seama ca ai ramas singur desi ea e inca in dreapta ta. E de rau daca desi ai habar de toate astea, mai esti inca acolo.
Mai exista si relatiile de care trag amandoi in asteptarea unor clipe de fericire, dar cand se intalnesc isi dau seama ca era mai placuta asteptarea. E de rau daca te face sa suferi cu buna stiinta, iar tu esti inca acolo. E de rau daca tu il sprijini mereu, iar el nici nu te vede. E de rau chiar daca atunci cand esti cu el ti se pare ca e bine. E de rau daca plangi noaptea din cauza lui si e de rau daca deseori te intrebi daca te mai iubeste.
Sunt lucruri simple pe care nu vrem sa le vedem atunci cand iubim. Uitam ca noi suntem cei care nu ar trebui sa suferim si ca meritam ceva mai bun.

Acest lucru ciudat numit......

...viata. Stiati ca oamenii cauta pe Google si pe Youtube "sad songs that make you cry"?
...iubire. Cum se face ca uneori tine mai putin decat un razboi?

Nu stiu daca nu cumva am ales un drum gresit, daca nu cumva am luat-o pe drumul catre nicaieri, dar risc si merg mai departe. Voi alege singura calea gresita, e mult mai bine decat sa dai vina pe altii. Un an... atata mi se pare mie ca mai e pana cand imi voi da seama de cine sunt cu adevarat. Ca si cum peste un an as creste cat altii in zece, ca si cum fix peste un an ma voi transforma in timpul noptii si imi vor creste aripi, ca si cum a doua zi as invata sa zbor. Si poate asa va fi... Ma bucur ca nu stiu ce se va intampla mai departe.

...putere. Ce mananca un invingator?

Make me angry

Ti s-a intamplat vreodata sa iti fie dor de propriile lacrimi? Aproape ca imi pare rau ca nu mai pot scrie despre mine. In ultima vreme, ascultand povestile oamenilor din jurul meu, mi-am adus aminte cat de vicleana este iubirea. Nu cred insa ca am gasit cuvantul cel mai potrivit, dar stiu sigur ca din cauza ei ajungem sa luam cele mai nesanatoase decizii. Desigur, unii cred ca dragostea e plamadita din agonie si extaz. Si cei care mai trec pe aici din cand in cand stiu prea bine ce cred eu despre iubire asa ca nu mai are rost sa spun din nou. E un post pe care nu il simt, dar il scriu. Nu inteleg de ce ne facem rau singuri, de ce lungim la nesfarsit acea stare de rau desi stim ca sfarsitul va fi unul care ne va face sa ne prabusim. Si pentru ca in aceasta perioada nu ma inspira nimic, nici macar muzica, cred ca trei puncte de suspensie ar fi sfarsitul perfect...

Ganduri albastre...

"Poate ca toate intrebarile acelea nu isi aveau rostul, poate m-am lasat influentat de cei care nu erau in stare sa ma inteleaga, poate mi-a pasat prea mult de ce credeau niste simpli straini, poate ca am gresit... Dar m-am gandit tot timpul daca toate astea aveau sa duca undeva...Pana la urma, eram al tau. Nefericit si aproape mereu singur, dar eram al tau. Iar acum nici nu indraznesc sa revin. Ma simt ingropat atat de adanc incat chiar daca as sapa intreaga noapte, nu as iesi la suprafata. Nu ar fi trebuit sa imi pese, nu-i asa? Acum stiu asta, dar imi este aproape imposibil sa ma intorc..."
(Ganduri albastre)

The Cat Empire-Fishies

Bine, recunosc, nu prea mai am chef de scris zilele astea si nu are rost sa scriu daca nu ma inspira nimic. :) Asa ca pana atunci va arat doar cum ma simt. :) Da, ca un peste in apa. :)

Parov Stelar-Matilda

Am renuntat sa mai spun ca piesa mea preferata e "Chambermaid Swing" pentru ca apoi a aparut a doua preferata, apoi a treia si tot asa...