Leapsa... reclama Orange...

Cred ca am mai mentionat ca ideea de "leapsa" nu ma prea incanta. Bine, deloc. Nu-i vad rostul, nu o pot savura, ma ingradeste. O asociez e-mailurile forwardate pe care le detest. Inca nu detest leapsa, doar ca nu se afla in topul celor "100 de chestii faine de scris pe blog". Si dupa asta, Chaos and smiles care a trimis-o, ma va uri pentru totdeauna.
E vorba de reclamele de la Orange cu "Sunt...bla bla bla"... Azi am vazut-o in varianta tv since I'm almost the cave man(cave girl, I meant cave girl) de catva timp pentru ca nu mai am tv. (joke, it's a joke...!).
Citeam in dimineata aceasta eseul lui nenea Emerson: 'Self-Reliance'. Ca sa scurtam povestea, e un geniu. ('To believe your own thought, to believe that what is true for you in your private heart is true for all men, that is genius'). Emerson, desigur.
'Imitation is suicide'. Imi asum riscul si raspund lepsei:
"Sunt nervii pe care si-i fac ceilalti din cauza mea, sunt lacrimile pe care le vars din cauza celorlalti, sunt bucuria pe care o simti cand ne intalnim, sunt tristetea pe care o simt cand pleci, sunt gustul ciocolatei amare, sunt tot ceea ce inseamna un rasarit de vara, sunt amintirile unui copil de patru ani, sunt mirosul de brad si portocale, sunt ceea ce tu nu cunosti."

'To be great is to be misunderstood.' Isn't that great?

Leapsa merge la Catalin si la Insomniacul obosit pentru ca stiu ca pentru ei scrisul e ca o cafea buna.