03 May 2012

patruzecişioptdeoreîmpărţitladoi

play this first:



seara, iei cina singur în bucătărie. ai mers repede până acasă. aşa e de fiecare dată. ore târzii, pierdute pe o terasă unde ţi-ai jurat (pentru a câta oară) că nu mai calci niciodată. nu-ţi mai aminteşti ce ai făcut luni, marţi, miercuri. ştii că azi e joi, că mâine mai ai de ţinut ochii deschişi câteva ore şi că pe urmă poţi să răsufli cât de cât  uşurat 48 de ore. patruzecişioptdeoreîmpărţitladoi. ai citit un pic despre o terasă ascunsă în spatele muzeului literaturii române. despre casa memorială a lui gellu naum. ai recitit fluturii din pandişpan. ai băut iar prea multă cafea. ai citit din murakami şi n-ai regretat nimic din ziua de azi. nu e nouă senzaţia asta de sufocare. nu e nouă, doar că, de data asta, nu ştii de unde vine. tare-ai vrea să te tragă cineva puternic de mână şi să simplifice brusc toate lucrurile. dar ştii prea bine că, de fiecare dată, îţi rămâne de făcut un singur lucru: să le iei pe rând după ce ţi-ai reamintit că, în definitiv, puţine lucruri sunt cu adevărat dramatice. ţi se face dor de somn. mai mereu ai senzaţia că, la un moment dat, o să recuperezi ore bune de somn. a devenit un prieten permanent, senzaţia asta atât de stranie că o să dormi ceva mai mult, că trebuie să dormi, că vrei cu orice preţ să dormi. un prieten neglijat, de altfel.

nu-ţi creşte grijile peste măsura pe care o poţi suporta. ia-le pe rând.

1 comment:

  1. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare