play this first: carnivals - absences
uneori opresc timpul. ma joc cu el in varful degetelor, il rasucesc pana la limita. pana cand simt ca nu mai am aer, pana cand simt ca nu mai am timp. e un joc de-a viata. ca atunci cand erai mic si iti tineai respiratia ca sa ametesti. sau te invarteai pana cadeai si pe urma se invartea lumea cu tine. mai stii? te ridicai si o luai de la capat. acum lumea se rasuceste singura in jurul tau, nu trebuie sa te mai invarti tu.
se topesc lucruri. dispar, ca si cum temperatura corpului creste nemilos si arde tot inauntru: emotii, sentimente, amintiri. ajungi sa bei apa nu de sete, ci ca sa speli niste ramasite. in tine curge un rau care ia cu el si ce nu ai vrea. suntem o apa curgatoare, o apa a uitarii. e o limita periculoasa, linia asta a timpului. iti creste pulsul din ce in ce mai mult cand stii ca te apropii de ultimele minute. dar ramai acolo, iti propui sa mai astepti inca putin. simti cum in mintea ta isi face loc teama si cum ceva acolo se comprima, devine din ce in ce mai mic. ca un arc se destinde apoi, cand dai drumul prizonierului, si da totul uitarii.
totul poate parea diferit in viata daca nu asculti melodia potrivita.
No comments:
Post a Comment