new entry.

New entry aici.

m-am mutat. am scris un post dragut, nu mai stiu unde l-am salvat, nici nu mai stiu daca l-am salvat, dar v-ar fi placut. era despre cum drumurile s-au rasucit si s-au strans oprindu-se in fata ateneului, dincolo de muzeul de arta. va mai spuneam despre fereastra mea care ocupa tot peretele si care imi ofera o priveliste teribil de frumoasa in fiecare dimineata. dar cum nu mai gasesc postul, nu o sa va mai pot spune despre toate acestea.
o sa va spun ca zilele acestea am descoperit un lucru important. dar nu va spun ce anume. si o sa va mai spun ca am stat ascunsa la etaj in carturesti citind invataturi budiste si minunandu-ma la fiecare pagina. crestinismul nu prea ne ajuta la capitolul "the joy of living", ci doar la cel "the joy of living in a future life". bine, dar atunci ce mai facem cu viata asta?
divagari. m-am tot gandit ca ar trebui sa scriu un roman, le-am si povestit prietenilor mei despre ce ar fi, are si un titlu, vrea cineva sa il scrie?
intre multe ploi, tipul de la librarie care mi-a oferit un zambet minunat impreuna cu restul si bonul de casa si cateva dezamagiri, mi-am luxat un deget si am racit. si uneori mi se face dor si atunci imi dau seama ca e timpul sa cunosc oameni noi.

later edit:

străzile s-au apropiat din ce în ce mai mult de centru, s-au micşorat, s-au încrucişat, s-au răsucit şi s-au oprit unde nici eu nu credeam că se vor opri. de aici, de sus, de la fereastra care ocupă tot peretele, se vede ateneul atât de frumos luminat noaptea. muzeul de artă ocupă restul peisajului. dimineţile sunt mai pline de când bucureştiul pulsează la doar doi paşi. motoare turate, alarme de maşini, coloane oficiale şi sirene, calea victoriei şi un french bakery. cărtureşti unde citesc atunci când afară plouă, bcu cu foşnete şi concentrare. oameni şi mirări. atât de multe întâmplări şi atât de puţin timp.


oboseala isi spune clar cuvantul.