printre degete, dacă nu eşti atent

gândurile astea se adună aici ca într-un borcan din care rareori le mai scoţi să te uiţi la ele. mai ales că la cele ajunse deja pe fund o să-ţi fie şi mai greu să ajungi. adică să le mai înţelegi, să le mai simţi, să le intuieşti mirosul şi să le ghiceşti substratul. şi, cu siguranţă, aşa e cel mai bine.

puţină melancolie se adună acolo unde te-ai aştepta mai puţin. într-un colţ de inimă pe care îl păstrezi de rezervă sau care poate e deja o parte din ceea ce ai devenit. sau poate e de la vodka, poate sunt doar rămăşiţele unei atitudini de care încerci să te dezbari.

oricum, îţi scapă multe, printre degete, dacă nu eşti atent.