am mers cu o fantoma pana in piata victoriei, dar te-am lasat acolo, pe peron. si ultimele amintiri le-am lasat in fata usii lui, inainte sa sun la interfon. parca nici n-a fost vreun inceput, asa de fara de limite pare tot timpul asta. te-am strans puternic in brate abia acum cand parca m-am temut ca ai putea pleca. but worry is a misuse of imagination.
nu stiu ce ne spunem cand nu ne iubim, dar descopar zi de zi ce lucruri minunate ne putem spune atunci cand incepem sa tinem la cel de langa noi. nu stiu cum au ajuns doua periute sa locuiasca in acelasi pahar, dar au ajuns si par sa nu apartina niciun timp in afara de prezent. dar ele, acolo, acumuleaza dimineti, le numara pe cele pe care le uit, le numara pe cele in care luam amandoi micul dejun (si par deja atat de multe), tin minte fiecare dimineata in care nu vrem sa ne trezim.
imi place prezentul asta in care ma trezesc si in care m-am trezit atunci cand am renuntat sa ma gandesc la trecut sau la viitor. imi place cum tai lucruri esentiale de pe o lista care ma face sa devin un mine care la inceputul anului parea mult prea indepartat. imi place echilibrul asta care vine de la mine, dar pe care ti-l datorez si tie. imi place ca pana acum nu am scris despre tine. si-mi place cum totul s-a rasturnat in bine, in mult bine si-mi place cum ma apropii de tot, poate chiar si de un Dumnezeu caruia am simtit ca trebuie sa ii multumesc din nou.
se spune ca daca nu te rogi cand e soare, degeaba te rogi cand e furtuna. nu ma rog acum, e soare, ci multumesc doar unei stari, unei forte pe care o recunosc in mine, dar si unei prezente exterioare, poate unei esente care da sens lucrurilor, care ne face sa ne reasezam intreaga structura atunci cand dezordinea din noi ne impiedica sa mai mergem drept.
imi place ca citesc si imi place ca citesti. imi place ca uneori dimineata citim impreuna. si-mi place cum stiu ca postul asta il datoram blogului si ca e suficient si ca acum ma pot intoarce la a nu mai scrie despre tine pentru ca existam in real si nu aici.
30 November 2011
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.
-
▼
2011
(212)
-
▼
Nov
(13)
- ce ne spunem cand nu ne iubim
- sunt lucruri bune in fiecare zi
- iarna vine
- fast, before I forget
- altceva nici nu-ti trebuie
- printre degete, dacă nu eşti atent
- să nu ne împiedicăm de lucrurile mici
- uneori dormi. uneori nimeni nu înţelege. tu să nu...
- Die Fremde (When We Leave/ Straina)
- you really have no idea
- stiu sigur ca nu ma trezesc pentru ca nu e un vis
- de multe ori
- now
-
▼
Nov
(13)
50
(74)
acasa in viena
(12)
adevaratul verde ursuz
(202)
aici ne-am chinuit neuronii mai mult decat de obicei
(24)
aiurea-n tramvai
(458)
bbberlin
(4)
cantec pentru a te face sa zambesti
(285)
cu inima cat un purice
(158)
fericirea sta intr-o ceasca de ceai
(212)
imi doresc
(100)
intr-o zi... o sa scriu o carte despre tine
(66)
ipocritii nu mi-au placut niciodata
(13)
iubire etc.
(214)
lamultianimie
(8)
leapsa
(10)
maria
(3)
melancolii si firimituri
(256)
micul Paris
(687)
mie-mi plac
(54)
my precious to do list
(190)
nepasare
(78)
o carte
(71)
pentru verde ursuz de la strainii calatori printre randuri
(5)
povesti cu si despre carturesti
(21)
tu ai miros de soare
(82)
un fel de stare de bine
(229)
un fel de stare de rau
(112)
un soi ciudat de erotism adolescentin
(75)
ursuzonime
(43)
varugamsavacumparatibilet
(20)
verde ursuz in bucatarie
(27)
VLP la MTV Romania
(1)
Cat de frumos spus totul! :)
ReplyDeletemă bucur. mă bucur pentru ce aflu de aici.
ReplyDeleteești limpede!
@ Ally: :) mulţumesc, îmi dă o stare de bine.
ReplyDelete@ Zor de zi: ca lumina zilei. şi eu mă bucur şi-ţi mulţumesc.