de vazut toate filmele lui assayas

schimbarea e buna daca e intretinuta. daca ieri nu e ca azi, daca rutina nu-ti roade unghiile sau daca deja ai dat de liniste in centrul uraganului. imi amintesc de un concert la sala radio in care se vorbea despre linistea din mijlocul furtunii, ochiul uraganului, urgan. cuvantul nu pare sa existe, in realitate. unele cuvinte par sa se nasca direct din vise si sa se implante in realitatea cotidiana (cotidian, iata un cuvant care nu-mi place), la fel cum s-a intamplat, acum cativa ani, cu leonian, in timp ce am citit pe nerasuflate tot ce-a scris blecher, de la eseurile din liceu pana la ultimul roman dinainte sa moara.

parca nimic nu s-a schimbat, e tot vara, cu toata caldura asta si, iata, atat de aproape de noi, e razboi. atunci vrei sa te misti si tu din casa, iti tresalta inima, uite, ceva s-a schimbat, acum iese fum, iese si foc. dincolo de pagini, de sute de articole, un singur cod format din 0 si 1, adica nimic. fiindca nimicul nu poate fi facut decat din nimic asa cum sfarsitul nu poate exista fara prezentul care il contine. nimicul contine nimicul.

non-sensurile au un rost al lor asa cum si lucrurile pline de inteles pot uneori sa nu aiba niciun rost. strada mea preferata din bucuresti? benjamin franklin, desi trec rar pe acolo. dar nu stiu de ce, n-am nicio amintire. dar pare un centru a ceva, un drum de cativa metri pe care ai trecut, habar n-am. e acolo, langa ateneu. poate ca e numele pe care l-am retinut cel mai usor. sa ma gandesc, totusi. strada mea preferata din bucuresti are mai multe strazi si nu are nume. am pus cap la cap amintirile, pasii, numele si-am compus o strada. si n-are inceput, n-are nici sfarsit in timp ce le contine, totusi, pe amandoua.

si-mi amintesc de mai-mult-de-o-profesoara, profesionist in domeniu, care mi-a spus acum cativa ani ca as putea cu usurinta sa trec spre jurnalism, ca scriu articole bune si ca stiu cum sa scriu un text plin de umor. praful s-a ales, de atunci si pana acum, de ce as fi putut sa fac. o simpla decizie a fost de-ajuns.

we make decisions and sometimes decisions make us. un lucru la care n-am fost atenta atunci, dar care ma zgarie acum, sfredeleste fix in inima si, iata, merg la un nou workshop de dans, de data aceasta mai lung, de data aceasta mai greu, de data aceasta cu diploma si cu cineva care a studiat cu Pina Bausch.

e haos si, pe de o parte, e bine. mi-e frica si, pe de o parte, e bine. stiu ca n-a putrezit mintea asta, ca doar a adormit o vreme, ca am hranit-o continuu cu carti ca sa nu adoarma de tot, dar ca n-a fost suficient. hai, trezirea, scularea din indobitocire.

be aware because sometimes we make decisions but other times decisions make us.