 |
| charlotte gainsbourg |
e ciudat cum de la o zi la alta parca suntem altii. cum trebuie sa se intample lucruri, sa povestim, sa dam peste oamenii potriviti care sa ne reaminteasca de lucrurile pe care stim sa le facem si le facem bine. e armonioasa toamna, atat pot sa spun. asta dupa ce acum doua zile incercam sa gasesc un sens al tuturor lucrurilor si nu vedeam nicio cale de iesire. dar mai apoi scrii un text, vezi ca inca nu ti-a putrezit mintea pe cat de tare credeai, te scufunzi in carti si vrei si mai mult. mi-e dor sa merg la cursuri, sa fac cercetari, sapaturi, sa culeg citate, opinii. mi-e dor de munca asta creativa care-ti hraneste creierul intr-un mod creativ si inteligent.
si ce buna e comunicarea. comunicarea deschisa si sincera si privirile care nu se ascund. fiindca asa se face liniste, asa intelegi mai multe si faci ordine. cum am citit recent pe un post-it, intre ceea ce stii si ceea ce nu cunosti se afla ceea ce presupui. or presupunerile nu sunt bune fiindca de prea putine ori ne apropiem de adevar. e toamna si e o toamna care a inceput, pentru mine, cu o ploaie buna, sanatoasa, frumoasa. iar ploile mele preferate sunt cele de toamna, cu miros de frunze inmuiate de apa rece, cu miros de castane si pamant umed, cu plimbari lungi si racoroase.
e toamna si presimt o schimbare in bine. si nu doar ca o intuiesc, dar fiind legata de munca, o voi face sa aiba loc. pentru mai mult si mai bine.
No comments:
Post a Comment