01 March 2008

Tramvaiul 44 O dimineata furata

Nu a mai ramas nimic din seara-poezie in care mi-ai spus ca ma iubesti. Doar franturi. Franturi care imi amintesc de ochii tai putin speriati de gandul ca dimineata va trebui sa imi spui adevarul: "Te-am mintit. Nu te iubesc."
Ai asteptat lacrimi, dar nu au curs. Ai crezut ca te-am mintit si eu. Eu am plans mai tarziu in noapte. Tu nu. Tie doar ti-a parut rau. Ai adormit gandindu-te ca a doua zi nu o sa iti mai pese. Drumul pana acasa a tinut prea lung. Aveam impresia ca cineva a mutat locul in care locuiesc. Nu mai e acasa pentru ca nu ma mai regasesc. Pe locul din fata mea un batran atipea si se trezea brusc la fiecare zdruncinatura a tramvaiului. Obosise de atata viata. Eu nu eram obosita, doar suparata. Pe mine fiindca nu stiu daca si unde am gresit si pe tine pentru ca ai uitat sa ma iubesti.
Dar asa se intampla in viata, nu? E doar un drum plin de obstacole si suferinte intrerupte de mici bucurii. Unii gasesc totusi fericirea. Cred ca ei o merita. Ce ar trebui sa fac ca sa o merit si eu? Am obosit sa mai alerg dupa ea.

4 comments:

  1. şi tu o meriţi, cu siguranţă, şi va veni la un moment dat. poate n-ar trebui să mai alergi după ea, vine singură...ştie drumul

    ReplyDelete
  2. :) sooner or later...

    ReplyDelete
  3. perhaps sooner. we hope for the best..;)

    ReplyDelete
  4. :) things do seem to go a little better cand vine primavara ;)

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare