11 May 2008

Dupa o saptamana de ploi... patru luni de soare



Stim ca apare intotdeauna soarele. E cert, nu atunci cand am dori si cand ne ploua exact in inima, ci putin mai tarziu, cand ne vom fi linistit un pic.
A plouat toata saptamana. Au fost cateva zile in care am fost suparata din cauza unor prieteni, recunosc. Daca mi-a trecut supararea? Da, insa dezamagirea ramane. Oricum, am ajuns acasa. Acasa ma simt cel mai bine desi uneori nu-mi mai gasesc locul. Bucurestiul ma atrage din nou, nici eu nu stiu de ce. Poate sunt filmele, poate sunt piesele de teatru, poate sunt cladirile vechi (sau ce-a mai ramas din ele), poate sunt oamenii imbracati in zece mii de culori, poate sunt fotografii pe care ii intalnesti la tot pasul, poate sunt studentii de la Arte si galeriile de la Hanul cu tei, poate este ceaiul Japanese Cherry, poate Carturestiul, poate plimbarile tarzii cu tramvaiul, poate ca o sa aflu pana la urma. :)
Am luat si decizia de a-mi usura ultimul an de facultate. Adica anul viitor, anul 3... Urmeaza si masterul, nu va speriati, o sa ma mai prindeti prin Bucuresti vreo 3 ani. :) Oricum, m-am hotarat sa renunt la un modul care ar fi trebuit sa ma ajute sa predau... O alegere facuta "just in case". Mi-am dat insa seama ca acel "just in case" era gresit, ca nu mi-ar placea sa predau si tocmai de aceea nu ar trebui sa incerc. Poate acest "just in case" ii face pe unii sa nu fie profesori buni. :) Iar cu timpul ramas imi voi permite sa ma furisez 2 ore la teatru, la un film sau la o inghetata. Iar dupa licenta... well, mie mi se pare ca abia atunci iti iei viata in maini cu adevarat. Nu vorbesc in general, acesta ar fi doar cazul meu pentru ca pana acum nu am avut timp sa ma angajez. Un post fara o anumita idee, dar poate unii se regasesc. Ma gandeam doar ca totul va fi bine. Si pentru mine, si pentru voi. Pentru toti. :)

10 comments:

  1. păi cam asta ar fi ideea: să ne gândim că totul va fi bine...până la urmă. eu încep să fiu mai optimistă (chiar dacă asta se vede destul de puţin :D )

    ReplyDelete
  2. Eu am momente. Nu pot spune ca sunt optimista, de cele mai multe ori nu va decat jumatatea goala a paharului, dar asta numai cand e vorba de mine pentru ca pe ceilalti ii incurajez si parca incep sa cred si eu cand le spun ca totul se va rezolva.

    ReplyDelete
  3. Anonymous20:47

    si azi a plouat...casca ei..nici in Uk nu ploua asa des

    ReplyDelete
  4. Da, se pare ca ii batem la capitolul "precipitatii"...

    ReplyDelete
  5. e din cauza mea, îmi pare rău...de mâine o să cer soare :D

    ReplyDelete
  6. This comment has been removed by the author.

    ReplyDelete
  7. Mii de multumiri! Uite, azi e soare! :p

    ReplyDelete
  8. toata axa nord centru situata cam pe victoriei, cred, e plina de cultura si frumusete :>
    eu nush ce o sa fa cand va trebui sa plec din buc la cta
    si appo daca iti place la carturesti tre sa mergi si la green tea

    ReplyDelete
  9. păi a fost după sufletul meu. ieri doar câteva picături pe ici-colo şi azi...soareeeee ;)

    ReplyDelete
  10. @luci: chiar e in plan sa ajung si acolo, cu siguranta o sa imi placa. :)
    @o picatura: :) and there were these day when their souls were only light... pure light

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare