24 February 2011

alegsaiubescunsingurom

pe mine.
aleg sa ranesc un singur om. pe mine. ca niciodata viata a devenit o clipa in care ai atipit pe scaunul din bucatarie in timp ce rasfoiai o carte. si clipa s-a repetat de atunci in fiecare zi si nu ai mai reusit sa respiri normal. viata ca o criza de astm.

nimeni nu o sa inteleaga niciodata. nimeni nu are rabdare sa asculte. fac liniste. e un blog ca un spital. dar imi aleg singura boala. o ingrijesc. adancesc ranile.

e ca iarna asta fara sfarsit. e ca mine acum cand nu mai gasesc nimic inauntru doar o reconfirmare a faptului ca fericirea e doar in noi insine. nimeni din afara nu poate sa ne faca mai fericiti decat putem deveni chiar noi. ceilalti oameni stiu sa aduca doar nefericire. prin gesturi. prin cuvinte. prin usi trantite. prin taceri. nu ai cum sa evadezi unor astfel de comportamente decat daca alegi sa nu mai depinzi de nimeni. ne meritam nefericirile.

nu intelegem insa un lucru esential. e dreptul nostru sa nu ne pese. e dreptul nostru sa renuntam la alti oameni. si nimeni altcineva nu are dreptul sa se comporte ca si cum le suntem datori cu ceva. nu va datorez voua viata. nu datorez nimanui raspunsuri. nu datorez nimanui zambete. iertari? nici macar atat. nu mai am niciun fel de asteptari. dezamagirile vin cu duiumul din toate directiile atunci cand e vorba de oameni. sunt la fel de goala pe dinauntru ca si voi. am ales doar sa nu ma prefac ca imi pasa. imi mai doresc doar sa exprim, intr-o buna zi, mania pe care o simt atunci cand cineva considera ca are dreptul sa se supere pe mine datorita unui aspect din viata mea care nu ii priveste. nimic nu va priveste. prezenta voastra? scutiti-ma de ea. nu mi se face dor niciodata de nimeni. cei mai apropiati oameni au distrus cele mai puternice legaturi. dincolo de ele, ceilalti sunt si mai straini. pot trai cu necunoscutul doar prin acest refuz de a mai simti ceva.

aleg sa nu va vad. aleg sa nu va aud. aleg sa devin treptat ceea ce am incercat. m-ati oprit din drum si acum trebuie sa o iau de la capat. de data aceasta insa, nu voi renunta. nu va aud.


5 comments:

  1. poţi fi rănită numai dacă îi laşi
    poate e mai bine să ai aşteptări numai de la tine

    ReplyDelete
  2. cât de tare mă aud pe aici.

    ReplyDelete
  3. aialessafacibine.osaitivinabineiubireaasta.

    ReplyDelete
  4. "am ales doar sa nu ma prefac ca imi pasa. "
    adevar "graiesti" !

    ReplyDelete
  5. Sper sa reusesti sa devi ceea ce vrei. Doar ca tinzi sa devi un robot care respira si atat, daca te vei iubi/rani dor pe tine .

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare