music is life

m-am indragostit de muzica inainte de a ma indragosti de oameni. n-am stiut, de multe ori, cum sa fiu un om mai bun. dar am incercat si am incercat in continuare fiindca singura constanta trebuie sa fie schimbarea. si ar fi bine ca schimbarea aia sa nu se faca in detrimentul altor oameni tot asa cum nu incepem sa scorojim singuri vopseaua de pe pereti si sa lasam urme fara sa vrem sa rezugravim, sa arate totul proaspat si aerisit. n-am stiut sa fiu eu cu adevarat in unele momente, poate in momentele in care mi-a fost cel mai mult frica, dar pe urma am inteles ca cea mai buna varianta a ta e cea in care esti sincer, sincer pana aproape de cele mai mari frici pe care le marturisesti ca se le indrepti si de care ajungi sa nu te mai temi nici tu.

dar e o lupta acolo si nu e una usoara, si e una pe care o duci singur, inconjurat insa de oameni care stiu ca nu esti altfel decat pretinzi ca esti. si nu e zi in care sa nu am incredere ca si maine voi putea face inca un pas inainte, chiar daca uneori sunt atat de mici incat nu ma mai mir cand alti oameni isi pierd rabdarea sau increderea in promisiuni pe care noi am avut incredere sa le facem.

sa avem incredere in noi, in cine suntem si ce putem face si sa avem incredere in ceilalti, in cine sunt si in cine pot face. am cunoscut oameni care au avut incredere in mine cand eu n-aveam si am avut incredere in oameni care credeau ca sunt singuri. am oferit atata incredere cata nu stiam ca pot oferi si le-am experimentat pe toate. am ales binele inaintea raului si am ales sa cred ca viata e fix asa cum o vedem si, mai departe, cum o construim noi.

si-am vazut ca nimic nu ne face mai frumosi decat fericirea interioara si linistea pe care o gasim tot in noi. nu voi scrie despre anul viitor, au fost doar cele mai mari si importante concluzii din ultimii ani. m-au adus aici si ma simt un om norocos. mai am enorm de invatat, dar stiu ca pe mine toate aceste lucruri m-au ajutat. si-as vrea sa impart bucurii, nu intristari.

si-as vrea sa va pot spune ca exista mereu un sens, chiar si atunci cand nu-l gasim. si ca trebuie sa ne zambim noua chiar si cand uitam cum se face. fiindca, mai devreme sau mai tarziu, apar oameni care ne vor zambi si noua si care ne vor aminti de cele mai frumoase emotii.