sa nu te sprijini pe mine si, totusi, sa stii ca te poti sprijini pe mine. poti conta pe mine. noi suntem facuti din pasla uneori, alteori din fier, uneori din ciment. in unele zile suntem nisip, in alte ploaie. soare si unde, e greu sa ne definesti. poate si vant devenim, in unele zile, cand vrem sa fugim, sa evadam, sa nu mai fim niciunde.
mi-e dor de toamna poate pentru ca am simtit ca sunt toamna, dintotdeauna. n-am stiut sa simt niciun anotimp cum trebuie, in afara de toamna. parca-n toamna mi-au fost oferite cele mai pline zile, cele mai apropiate de mine.
imi place bucuria asta a transformarii. jocul de-a un om nou. fiindca nu mai suntem cei de ieri. as vrea sa vad unde duce drumul asta. e timpul sa fac ceva mai mult, diferit. inca ceva. sa fac un pas in alta directie. sa vedem unde ne duce drumul. sa construiesc. sa reconstruiesc. oare sa continui?
No comments:
Post a Comment