tăcere. tăceri.

tricouri cu diferite printuri, aruncate la întâmplare, pantofi mult prea înalţi, ceaiuri nebăute, mult prea amare, uşi care nu sunt închise suficient de bine, frici, ferestre, tăceri, mult prea multe tăceri, cărţi alandala, acte, semnături, spaime, dureri, toate îngrămădite în doar câteva ore, trepte, trepte străine, în scara blocului nimănui, necunoscuţi care chemau liftul, nopţi, un oraş care credeam că îmi aparţine, o siguranţă şi o nesiguranţă, o îmbrăţişare în faţa uşii, prea puţine lucruri care contează, un zece şi un nouăzeci la sută şi un ce am învăţat noi aici, se strânge inima la auzul acestei muzici, îmi revin, câteva ore în care uiţi de ceea ce-ţi tot spui, tăceri, am nevoie de linişte înăuntru, dă năvală zgomotul de afară fără să ai ce să faci, dimineţi, mai dă-mi o dimineaţă, fii liniştită. de ce ne punem aceste întrebări, cei mai mulţi oameni nu se întreabă asta niciodată, poate în ei e linişte, fii tu, zâmbeşte, aminteşte-ţi, nu de acum un an, ci de acum câteva zile şi zâmbeşte, totul este în afara ta şi noi singuri hotărâm când ne doare.

fii liniştită.

fii liniştită.