ALL THE PRETTY FACES

la maturitate, daca ai noroc, ajungi la concluzia ca e mai bine sa fii constient ca nu stii ce vrei decat sa crezi ca stii si tu sa n-ai habar. dar asta numai daca ajungi la maturitate. adica daca incepe sa iti placa spanacul. si mai inveti ca n-o sa-ti fie mereu bine, dar ca trebuie sa fii mereu pregatit sa accepti lucruri pe care inainte nu le-ai mai trait. cum ar fi sa uiti mirosuri vechi si sa accepti unele noi. sau sa mananci supa de broccoli. si tot la maturitate descoperi ca e bine sa ramai in proportie de peste 60% la suta copil pentru ca, de fapt, maturitatea inseamna respect pentru tine si pentru ceilalti, incredere si responsabilitate. un copil educat, un pic mai mare, care nu mai face mofturi atunci cand i se pun ciuperci in farfurie. inveti ca daca te inteapa inima nu inseamna ca trebuie sa iei pastile, ci sa inchizi o usa si sa deschizi alta. ca atunci cand recunosti ca salata de mar cu telina e chiar gustoasa. si mai stii ca atunci cand esti mare nu iti rezolva nimeni problemele. intelegi linistea si o accepti. vezi singuratatea ocazionala ca pe o ocazie de a creste. renunti la tipare si-ti gasesti propria fericire in tine. si, ce sa vezi, nu are nicio forma. exact ca mancarea de urzici in farfurie.