how to unfocus better

sunt o multime de lucruri care ma pot face, pe parcursul zilei, sa-mi pese mai putin sau chiar spre deloc de lucrurile de care deja nu-mi pasa foarte mult sau poate ar trebui si nu fac asta. ar fi oricum greu sa-mi pese in egala masura de toate lucrurile din viata mea. si-atunci, cand se mai intampla una-alta, refugiul meu asta e: pentru cateva minute, cateva ore sau o zi intreaga, sa nu-mi mai pese. sa nu ma mai gandesc nici la consecinte, nici la faptul ca un astfel de moment n-ar trebui sa imi modifice pana intr-atat viziunea asupra lucrurilor. doar ca cel mai adesea ma-nfurii si-atunci nici ca-mi pasa. si stiu ca ma voi potoli singura, mult mai tarziu.

refugiul asta  e, de fapt, un soi de incapatanare din care nici nu vreau sa ies si de care nici nu vreau sa scap. exista deja acele lucruri, acele activitati si acei oameni de care imi va pasa intotdeauna, oricat de tare m-as infuria, oricat de agresive ar fi cauzele care ma fac sa anulez cu totul importanta lucrurilor de care spuneam ca nu imi pasa atat de mult.

I get better and better at this sort of unfocusing. nu regret, cred ca duce spre lucruri mai bune.