they disappear, don't they?

play this first:




asta e anotimpul in care dispar multe lucruri definitiv. se sterg, se sterg chipuri, amintiri, trairi. si nu-i ciudat cum am ajuns sa scoatem oameni din vietile noastre sau cum ei au ales sa ne scoata din vietile lor? cum mergem inainte ca si cum niciodata n-am fi existat unul langa celalalt de-atatea zeci de ori, cu-atatia alti oameni? plecau oameni si-nainte, fiindca doar asa e firescul vietii, dar devine bulversant atunci cand cunosti multi oameni noi, cand numarul lor creste, cand apar altii, cand trebuie sa faci parca repede curat ca sa-ti primesti oaspetii cu mintea limpede. si-n toata graba asta, obosesti. dar faci curat de tot-de tot. nici fir de praf nu mai ramane, nici fir de amintire. si-atunci te-ntorci cu si mai mult drag la cei care-ti spun mereu cat le esti draga si le oferi ce stii ca au stiut sa aprecieze intotdeauna si langa care ai fost intotdeauna tu, in cea mai buna versiune. fiindca oamenii pe care-i intalnesti intr-o viata te fac mai rau sau mai bun, tu trebuie doar sa alegi cum vrei sa devii.