aici, acum

am redescoperit recent blogu lu' otrava si m-am bucurat sa vad ca binele inca atrage mult bine, ca oamenii tot la iubire se intorc si ca poti oferi cu incredere fericire fiindca nu toti oamenii te acuza ca esti cu capul in nori sau fals. sa iubesc sincer, asa am invatat si asa fac si acum, ofer fara sa cer inapoi si fara sa cred ca altcineva e dator sa-mi ofere ceva doar fiindca eu am oferit. de ce altceva sufera oamenii din dragoste? fiindca oferim in speranta ca o sa primim si, cand nu primim, suferim. sa oferim altfel, chiar daca oferim si pentru noi, sa ne bucuram de ceea ce ne oferim noua si altora, iubire sincera, o mana de ajutor, o privire, un gand bun, o cina, o prajitura pe care am luat-o cu noi cu gandul la el sau la ea stiind ca sigur o sa-i placa.

da, realitatea e ca la tot pasul o sa avem parte si de concluzii noi si ca o sa avem poate de-a lungul timpului un numar mic de oameni langa noi, dar cei care vor fi acolo vor fi si cei mai buni fiindca cine e prieten cu toti oamenii nu e prieten cu nimeni.

m-am scuturat cu ani in urma de acest fel egoist de a oferi si de a cere, o revelatie care de atunci mi-a schimbat viata in bine si m-a eliberat, oricat de zanatec ar continua sa sune pentru multi altii. nimic nu e imposibil daca te asculti cu adevarat. sigur ca mai suferi, sigur ca treci prin experiente ca toti oamenii, dar privesti in urma zambind, recunoscator pentru tot, stiind ca ai avut parte de lectii, nu de esecuri, stiind ca totul s-a intamplat fiindca asa trebuia si ca nimeni nu e vinovat de nimic.

si ce oameni am azi langa mine... parca visez, dar nu vreau sa uit ca e, de fapt, realitatea si ca trebuie sa multumesc mereu pentru ei si pentru prezent.