 |
| verde ursuz |
cine mai e verde ursuz, ma intreb. si nu stiu sa-mi raspund. fiindca intre cine eram acum 7 ani si cine sunt acum e o distanta mare. poate ca cei care ma stiu de-atata vreme ar putea sa-mi spuna. nu suport sa nu ma schimb. imi displace ideea de a sti ca lucrurile au ramas la fel. multa vreme acesta a fost motivul care ma facea sa nu pot sta in casa in care am copilarit mai mult de trei zile. simteam ca timpul a stat pe loc, ca eu nu realizasem nimic, ca eram acelasi copil, aceeasi adolescenta, aceeasi studenta.
dar am crescut. acum pot sta acolo, pot privi cum toamna isi face loc printre locurile in care ma jucam, alergam visam. alaturi de un catel si un bunic care acum nu mai sunt. s-au stins amandoi mult prea repede pentru mine si, la rastimpuri, imi amintesc, iar asta inca ma zdruncina. nu te poti impaca neaparat cu unele lucruri. raman acolo, mici dureri, peste care iti treci mana, ca sa te intepe mai putin.
dar eu, eul de acum, sunt aici. intr-un oras din care aleg sa vad mereu partile frumoase chiar daca serile in zona in care locuiesc sunt adesea o imagine clara a unui bucuresti care inca nu are o directie si care inca nu si-a educat locuitorii.
acum pot fi oriunde, pot locui oriunde. atata vreme cat inca mai construiesc un vis, atata vreme cat stiu ca muncesc pentru ceea ce imi place. e o realizare suficienta. suficienta cat sa nu stiu ca nu mai sunt adolescenta de altadata.
No comments:
Post a Comment