Fericită. Fericită. Am impresia că aşa miroase fericirea. A primăvară şi a rochii. Mi-am şifonat rochia înainte de a ieşi din casă. Nu ştiu dacă mai găsesc bilete la Parov, dar poate o să am totuşi noroc, măcar de data asta. Mint, nu sunt fericită, dar încă mai sper că voi fi. Nimeni nu e niciodată cu adevărat fericit. Nu am suporta atâta fericire. Ştim doar să suportăm prea multă suferinţă. Dar nu-i nimic, să zâmbim în continuare.
Vreau o carte, un ceai şi o privire.
Ieri buzele tale erau ale altuia şi se dăruiau unei necunoscute.
P.S. Părul meu sfidează gravitaţia într-un mod absolut revoltător.
No comments:
Post a Comment