08 July 2009

And so peaceful until...

Vine vara. Şi oamenii aceia la care ţii, oamenii aceia pe care îi vezi în fiecare zi, oamenii care uneori iţi aduc cafeaua şi îţi zâmbesc, iar în dimineţile lor bune îţi mai dau şi câte o îmbrăţişare, dispar. Nu te anunţă, nu te sărută pe obraz, ci pleacă pur şi simplu. Pentru că le e mai uşor să dispară. Şi niciodată nu se vor gândi că s-ar putea să îţi ia, odată cu plecarea lor, şi singurul punct de sprijin care îţi mai rămăsese. În mintea lor, lângă tine va fi întotdeauna cineva aşa cum au fost ei până acum. Aşa că le e uşor să plece fără să privească in urmă. Rămâi însă ameţit de agitaţia zilelor trecute, lovit acum în plin de o linişte pe care nu o voiai şi pe care nu ai cerut-o niciodată. Iar rutina aceasta începe să îţi semene din ce în ce mai mult a glumă de prost gust. Mai ales când se repetă, când vrei să strângi în braţe pe cineva, să te cuibăreşti acolo, în întuneric, dar nu mai ai lângă cine. Când îţi dai seama că dependenţa era un înlocuitor bun pentru iubire, dar nu a contat niciodată până acum. Iar zilele trec pe nesimţite, aproape că te obişnuieşti din nou cu singurătatea de care uitaseşi cu desăvârşire. Şi exact atunci când regăseşti liniştea dimineţilor de altădată, un alt om apare pe neaşteptate şi te smulge din ceea ce credeai că se va transforma în restul vieţii tale. Aşa că o iei de la capăt cu toate frământările şi bucuriile. Doar că acum e octombrie şi plouă.
P.S. Mulţumesc pentru subiect.

9 comments:

  1. Multumesc si eu pentru ca ai reusit sa auzi ceea ce inima nu poate vorbi.

    ReplyDelete
  2. You fall in love, pampam, the sky above, pam pam, is caving in
    You've never been so nuts about a guy, you wanna laugh you wanna cry
    aaa... :)

    ReplyDelete
  3. o doamna profesoara a zis odata ca oamenii nu sunt de neinlocuit. eu nu stiu daca sa o cred, dar probabil are dreptate.

    ReplyDelete
  4. @aproapealb: :)) exact!
    @pikchiu: daca nu stii daca sa o crezi sau nu, asta nu inseamna ca probabil are dreptate. De exemplu, eu nu sunt deloc de acord cu aceasta afirmatie. Nu poti sa inlocuiesti pe cineva cu altcineva. In primul rand, suntem diferiti, nu exista doi oameni identici. Nu ai cum sa inlocuiesti sentimente si amintiri. Nu suntem roboti ca sa ne golim memoria si sa adaugam lucruri noi care sa inlocuiasca fisiere mai vechi. Cred insa ca in relatiile sociale moderate, unii oameni pot fi inlocuiti. Profesorii, de exemplu. :)

    ReplyDelete
  5. mda. cred ca la ce ai zis si tu se referea. doar ca invers (la elevi).

    ReplyDelete
  6. imi place cum ai incheiat:)

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare