10 July 2009
Iz
Când eram mică, îmi plăcea ori de câte ori veneau prietene în vizită la mama. Nu le cunoşteam, nu încercam niciodată să le cunosc, eram un copil timid şi abia dacă scoteai două vorbe de la mine. Celor care mă cunosc acum, le vine greu să creadă. Azi trebuie să iei uneori o pauză, să tragi aer în piept şi să mă asculţi în continuare cum vorbesc fără să par că o să mă mai opresc vreodată. Nu-mi plăceau deci neapărat prietenele ei pentru că oricum eram prea mică pentru a emite judecăţi de valoare. Îmi plăcea însă mirosul de parfum amestecat cu mirosul ţigărilor. Rămânea întotdeauna în casă, după plecarea lor, acest parfum pe care am continuat să îl asociez de-a lungul vieţii cu musafirii. Vizitele au astfel un miros specific. Singur, fumul de ţigară mă deranjează de multe ori. Sunt însă parfumuri care par să înglobeze mirosul de ţigară. Un astfel de parfum m-a făcut acum să îmi amintesc de zilele în care mi-am dat seama prima oară cum miros musafirii. A amintiri.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.
-
▼
2009
(384)
-
▼
Jul
(39)
- bucuresti, oras iubit
- supa de pui in al noualea cer
- vise impletite
- permis aveti?
- sirop de tuse
- to do list
- vreau un dulap care sa ma rasfete
- jumatati
- minimarket
- My Heart will turn into melting ice-cream one of t...
- This is it
- Don't you let me go tonight
- Nothing feels right these days
- Program de huhurez
- Sigur că...
- Let's talk...
- Dinner
- Oh well
- I'm just saying
- Giving Myself Up
- Prânzul-cină
- Prânzul-cină
- Prânzul cină
- Pieces of home
- Iz
- Yuhu. Yuhuhu. Yuhuhuhu. Yu?
- Peter
- And so peaceful until...
- I bet you had no idea
- Back in the shop
- Domino.
- Picture this
- Verde Ursuz şi lucrurile teribile
- Some miracles happen twice
- Noapte bună, Bucureşti!
- It's Raining Cats and Dogs
- Pe 1 iulie. Pentru că s-a terminat cu bine.
- Dimineţi regăsite (sau vizitându-l pe Andrei Spira...
-
▼
Jul
(39)
50
(74)
acasa in viena
(12)
adevaratul verde ursuz
(202)
aici ne-am chinuit neuronii mai mult decat de obicei
(24)
aiurea-n tramvai
(458)
bbberlin
(4)
cantec pentru a te face sa zambesti
(285)
cu inima cat un purice
(158)
fericirea sta intr-o ceasca de ceai
(212)
imi doresc
(100)
intr-o zi... o sa scriu o carte despre tine
(66)
ipocritii nu mi-au placut niciodata
(13)
iubire etc.
(214)
lamultianimie
(8)
leapsa
(10)
maria
(3)
melancolii si firimituri
(256)
micul Paris
(687)
mie-mi plac
(54)
my precious to do list
(190)
nepasare
(78)
o carte
(71)
pentru verde ursuz de la strainii calatori printre randuri
(5)
povesti cu si despre carturesti
(21)
tu ai miros de soare
(82)
un fel de stare de bine
(229)
un fel de stare de rau
(112)
un soi ciudat de erotism adolescentin
(75)
ursuzonime
(43)
varugamsavacumparatibilet
(20)
verde ursuz in bucatarie
(27)
VLP la MTV Romania
(1)
trebuie sa iti dau dreptate: musafirii au izul lor.mi-ai adus aminte de emotia aia de copil atunci cand apar musafirii...:)
ReplyDeleteSi mama m-a crescut inconjurata de prietenele ei. Imi placea sa casc gura la mici barfe, ma amuzam cand se fereau sa vorbeasca prostioare in preajma mea. Chiar, unde or fi vizitele de altadata? Cand te trezeai ca-ti ciocane in usa si aparea surpriza.Astazi, nu se mai poarta. Azi ne dam mesaje, beep-uri cand plecam de acasa...Oare e mai bine asa?
ReplyDelete@Hain: uite eu uitasem de emotia aceea asa ca si tu mi-ai adus aminte de ceva.
ReplyDelete@Cora: Chiar, ai dreptate. Au disparut vizitele de altadata si mi se pare ca si parfumul acela specific s-a pierdut. Nu stiu daca e mai bine asa, in orice caz azi nu mai suntem punctuali din cauza beep-urilor si ne vizitam mult mai rar pentru ca schimbam sm-suri mai des.