hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea

sau hai sa vezi cum pregătesc pricomigdale pentru nimeni. sau hai să vezi de ce nouă nu ne-ar fi bine aşa cum crezi tu. hai să-ţi arăt străzile pe care mă plimb noaptea, cu paşii nimănui în urmă, cu paşii nimănui lângă mine, dar cu tine de mână şi în priviri. hai să-ţi arăt de ce nu mi se mai face dor de nimeni niciodată, dar de fiecare dată de tine. să vezi cum ninge de la fereastra aceea înaltă. să vezi cum plouă când plouă şi cât de dureros e totul uneori. să vezi cum e când noaptea se termină deşi nu aş vrea. să vezi în ce m-am transformat. hai să-ţi arăt cum eu nu mai pot să iubesc, iar tu nu poţi înţelege. hai să-ţi arăt cum nici în stare să mă îndrăgostesc nu mai sunt, dar tu nu pricepi şi crezi că sunt un om rău. hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea şi de ce tu nu ai voie să te îndrăgosteşti de mine. hai să vezi cum totul în jur nu e format decât din aparenţe, cum eu nu sunt cum crezi, iar tu nu eşti cum ai vrea să văd. hai să-ţi arăt cum am renunţat la tine şi cum am uitat. sau cum aş putea să îmi petrec timpul cu tine fără să mă mai îndrăgostesc vreodată. hai să-ţi arăt cum am devenit cadoul de Crăciunul trecut. un cadou defect, incapabil de iubire.