şi zi aşa

pe mine mozart mă face să mă simt bine. pe mine ceaiul mă face să mă simt bine. pe mine un zâmbet mă face să mă simt bine. pe mine o dimineaţă însorită mă face să mă simt bine. pe mine o zi de toamnă perfectă mă face să mă simt bine.
şi totuşi, în ultima vreme, deşi înconjurată de zeci de lucruri frumoase, de prieteni şi de zâmbete, nimic nu m-a mai făcut să mă simt bine. îmi doresc în continuare să regăsesc starea aceea de fericire simplă şi aparent nemotivată. zen. aş fi toată numai zâmbete.
am acum un început de grădină la pervaz, printre cutii cu ceai şi lumânări şi grâu. printre cărţi pe care le-am cumpărat şi încă nu mi-am făcut timp să le citesc.
cumva, trebuie să mă reorganizez. cumva, trebuie să folosesc din plin şi cu cap tot timpul acesta liber pe care îl am în mâini şi care mai avea puţin şi mă înghiţea cu totul.
cumva, trebuie să reînvăţ şi pentru cei care uită uneori să zâmbească, iar din cauza lor uit şi eu.

offtopic: tare nu-mi place că au închis ceainăria pentru târg. etajul 1 şi mansarda erau suficiente, zic eu. m-aş fi dus cu drag să beau un ceai la cărtu şi să-mi imaginez că afară-i linişte şi pace. dar nu mai avem unde până pe 31 decembrie. mergeţi oricum la târgul din mansardă. e frumos, I bet a cup of tea on it!