04 February 2009

N-avem.

Asta e. Nu o să schimb eu acum cursul lucrurilor. Mâine dimineaţă am ultimul examen din penultima sesiune din prima (şi cel mai probabil, ultima) facultate. Azi am avut o zi care mi-a terminat toate resursele de energie adunată şi păstrată cu grijă. De câteva zile tot dau examene. Aşa se face că azi, după ce mi-au fost citite ideile şi mi s-a spus că sunt plagiate (???... dar despre asta şi hibele sistemului educaţional într-un post pe care îl voi scrie mâine), am ajuns să nu mai pot să învăţ pentru examenul de mâine. Pur şi simplu, am renunţat. I'll go with the flow. Pentru că nu îmi mai pasă. Pentru că azi, în timp ce mă uitam pe fereastră, am văzut o bătrână în cârje care încerca să prindă tramvaiul şi nimeni nu o ajuta şi am început să plâng. Că tot spunea dl. de o sinceritate pe care uneori nu o suportaţi nici voi.

Două etichete pentru că la posturile cu eticheta "un fel de stare de rău" nu comentaţi niciodată. :p

3 comments:

  1. Credeam ca sunt singura care in conditii de stres maxim plange datorita lucrurilor marunte dar care ne impresioneaza profund. Ne impresioneaza doar atunci cand suntem vulnerabili, nu mereu cum ar trebui, de altfel.
    In momentele astea imi vine sa plang doar uitandu-ma la oamenii de pe strada. Ma uit la ei si vad tristete, oboseala, probabil dupa o zi de munca unde au fost sa castige o paine. Ei muncesc si nu ii apreciaza nimeni, uneori nici familiile.
    Imi doresc sa zambeasca toti, sa le fie tuturor bine, dar stiu ca nu se poate din pacate... ei si-au intiparit tristetea pe fata iar eu plang...

    ReplyDelete
  2. Anonymous11:40

    Te inteleg perfect..dar azi poti sa rasufli usurata pentru ca e gata, nu-i asa? :)

    ReplyDelete
  3. @ Madame Papillon: Toti suntem mai sensibili in anumite momente. La mine a fost din cauza gustului amar pe care mi l-au lasat intamplarile de ieri.
    @ CurlyMe: Dap, s-a terminat, iar tonight we're gonna party. :D Ca doar meritam.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare