30 August 2010

listen to your heart?

Ma uit cu ciuda la prajiturelele pe care le-am cumparat in loc de pranz. Nu-mi plac, n-au fost cea mai sanatoasa alegere, dar ma multumesc sa stiu ca nu sunt nici cele mai daunatoare. In plus, stiu prea bine ca asta mi-este rasplata pentru ritmul lenes din ultimele zile: dupa-amiezi petrecute in oras, pranzuri si cine luate in restaurantul preferat, seri intarziate in cluburi sau in cinematografe.

Incerc sa imi fac o lista cu ceea ce ar trebui sa termin astazi. Imi dau seama ca oriunde ma duc, iau acum cu mine, o parte din ceea ce am devenit. M-am gandit astazi la felul in care ne traim viata, la toate actiunile pe care le facem, uneori manati de instinct, alteori de ratiune si, in alte situatii, condusi de ceea ce ne spune inima.

Stiu si acum ca inainte obisnuiam sa fac aproape numai ceea ce-i trecea prin "minte" acelei parti din mine care ma tine in viata. Poate prea tarziu am invatat ca ratiunea si rabdarea sunt lucruri importante in viata si ca ar trebui ascultate inaintea inimii. Iau astazi decizii mult mai chibzuite, iar cand decid sa nu mai analizez nimic si sa traiesc momentul, stiu ca e o decizie dictata de ratiune (o ratiune ceva mai boema in astfel de cazuri), si nu de sentimentul pe care il ai atunci cand pur si simplu stii ca iti asculti inima.

Am invatat asta datorita sau, mai bine zis, din cauza oamenilor care nu au apreciat niciodata sinceritatea venita din inima, iubirea venita din inima, momentele de prietenie venita din inima si tot asa. Ajungi astfel sa stii ca uneori e bine sa te opresti pentru o clipa inainte de a spune ceva care ar putea transforma orice fel de poveste intr-un sfarsit. Incepi sa stii cand sa nu iti mai deschizi inima in fata oamenilor. De fapt, nici nu-ti mai doresti asta, iar sentimentul acesta vine, din pacate, si din inima.

O inchidere care iti permite sa vezi lucrurile putin altfel. Sa analizezi cu atentie, sa observi si abia apoi sa actionezi. Doar pentru ca lucrurile facute la intamplare, din inima, nu au adus niciodata nimic bun. Nimic din ceea ce am sperat.

In schimb, instinctul n-a dat gres niciodata. Iar uneori, cand stiu ca un anumit lucru se va intampla cu siguranta, mi-as dori sa nu mai existe acest instinct care sa imi confirme atat de des ca am avut dreptate.

Voi cum va conduceti viata?

foto: weheartit.com

3 comments:

  1. frecvent planuit, dar ma bucur si de momente ce apar neasteptat, si imi zic "de ce nu?!" acestea sunt cele mai reusite!

    ReplyDelete
  2. incerc sa combin in parti egale ratiunea si simtirea....de cele mai multe ori nu reusesc....dar prefer sa regret ca am facut ceva decat ca n-am incercat....cat despre instinct functioneaza intotdeauna, si n-as vrea sa dispara....
    >:D<

    ReplyDelete
  3. Inima impletita cu ratiunea e alegerea ideala!
    Adica o autoeducare ne poate scoate din impas!:)

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare