brussels is rather cold

sunt aici, la cateva sute de kilometri departare. nimic nu mai pare nou dupa ce iei la rand orasele de care, in fond, nu te mai leaga nimic. inveti insa din mers. descoperi si redescoperi. te regasesti un alt om, in fiecare dimineata. ceva se schimba in tine. se intampla multe, iar toate au un timp al lor. n-ai simtit niciodata ca-ti apartii, nu ca acum. ca niciodata, mi-e clar unde sunt, cine sunt, cine sunteti. imi este totul definit in minte, cu o acuratete nedureroasa. e o implinire care iti alina momentele in care crezi ca un alt oras in care iti exersezi fara rost franceza nu-ti ofera nimic. chipurile sunt aceleasi, indiferent daca esti in paris, viena, berlin sau bruxelles. se intampla tot ceea ce se intampla si se pare ca uneori trebuie sa fii departe ca sa intelegi ca inima ta nu e intr-un oras in care aprilie are iz de octombrie mohorat, ci intr-unul care se transforma zi de zi, care creste de la o ora la alta si in care intalnesti la tot pasul chipuri familiare si zambete sincere. mi-esti drag, bucuresti.

CHINESE MAN

Play this first:

© verde ursuz 

viaţa mea e compusă din oameni şi multă muzică şi multe cadre pe minut. e un echilibru acum pe care-l aşteptam. concertul chinese man a fost extraordinar. mai multe despre photo shootingul pentru ruffles for breakfast şi zaza boutique aici.

miercuri plecăm în bruxelles. se termină martie, iar eu mi-am revenit, în sfârşit.

am ajuns si-aici cumva

Adevarul este ca atunci cand ti se tot intampla lucruri, nu prea mai scrii. Nu spun toti poetii ca inspiratia vine din neimplinire? Cand nu mai tanjesti dupa lucruri, sentimente, intamplari, cand ti le creezi, cand traiesti, cand renunti la lucruri pentru binele tau, cand nu mai ai asteptari acolo unde n-ai dreptul sa ceri, cand you worry less and live more, cand crezi in ceea ce gandesti, in ceea ce mananci, in prietenii pe care ii ai, in muzica pe care o asculti, cand te regasesti, cand te placi dimineata, cand stii ca x si y te plac, cand stii ca nu mai alergi dupa nimeni si ca-ti place numai de tine, cand stii ca ai umplut golul cu liniste pentru ca ai inteles ca toata alergatura crease acel gol, impreuna cu teama, cand stii cine esti, cand oferi mai mult decat primesti fara sa-ti para rau, cand te incrunti mult mai putin, cand esti recunoscator pentru viata, cand ierti si nu te mai superi, cand il simti si pe dumnezeu mai aproape, cand ti-e bine dintr-un milion de motive chiar si atunci cand fizic iti este rau, cand stii exact cine si unde esti, cand cresti ajutandu-i pe altii, cand simti ca poti face lucruri, dar cand stii ca totul este efemer si nu te temi, cand stii ca fericirea vine sub un milion de forme, doar ca una singura, odata descoperita, arde mocnit si te tine pe picioare, cand nu mai stii ce inseamna resentimentele, cand simti ca ai putere asupra altor oameni fara sa vrei si, in orice caz, intr-un mod bun, cand iti zambesc cei dragi, cand nu ti se mai face dor pentru ca cei dragi sunt mereu aproape fiindca ai reusit sa ajungi in acest context care te multumeste pana peste poate, cand linistea si nelinistea se impletesc intr-o armonie pe care ai inteles ca trebuie sa o accepti, cand nu te mai copleseste sentimentul de neputinta, esti cumplit de recunoscator.

RUBELLA POZITIV

folosim aceleaşi expresii, dar asta nu are absolut nicio importanţă. astăzi înţeleg mult mai mult, dar îmi pasă mult mai puţin. şi, de fapt, singurele momente în care mai încerc să înţeleg sunt cele în care oboseala învinge şi în care uit că, de fapt, nu-mi pasă.

hai să mergem la întâmplare pe bulevarde aşa cum am mers cu tine, cu tine şi cu tine. cunosc oameni pe care îi pot asocia imediat cu un fel de mâncare. e o întâmplare, ne spunem, şi râdem cu o jumătate de gură pentru că ne ştim poveştile triste.

e frig în locul ăla sau mi se pare mie? în orice caz, nimeni nu spune nimic. nimic din ceea ce n-a mai fost spus vreodată. aşa că nici nu-mi propun să înţeleg ceva. doar somnul mai contează în noaptea asta atât de scurtă. e şi mâine o noapte, ce bine.

când te alină gândul că vei dormi, înseamnă că ziua ta a însemnat ceva. parcă am dat mâna cu toţi oamenii de pe planetă în seara asta. în realitate însă, sunt prea puţini cei care contează. şi e perfect aşa. îmi place cum nu-mi pasă şi cum tocmai de-asta vă pot ţine pe toţi aproape.

aş vrea să nu mai miros totuşi înfiorător a fum de ţigară. n-am înteles nimic din seara asta, probabil mâine o să fie doar o amintire ştearsă, a altcuiva în orice caz. păcat că. ştii tu.

ixode

play this first:



as vrea sa umblu mai mult desculta, dar mi-e frica de gropile nevazute.

eu nu pot sa cresc mai mare decat daca ma fac mai mica.

am imbatranit o mie de ani privindu-ma in toate oglinzile din lume.

in fiecare zi, acelasi drum.

pe panta lina, panta rhei.

daca sunt zile in care nu ma gandesc deloc la tine, inseamna ca te-am uitat de tot.

am mers de 8 ori la spital in 49 de zile.

sa nu-ti fie frica de nimic, dumnezeul tau e aproape.

sa ai de ce sa te tii atunci cand iti fuge pamantul de sub picioare.


am mers pe nori.

acum e târziu

play this first:



acum e târziu, vezi, e aproape miezul nopţii şi-aproape luni. acum îmi pun braţele în jurul tău şi-adorm, vezi, dar e târziu şi mă trezesc din vis şi reiau lectura de la pagina 383. acum e târziu, vezi, şi-mi las capul pe umărul tău şi-adorm.

my moods are everything but sentimental.

acum e târziu, vezi, iar mâine nu o să pun nicio alarmă să sune. ne-mpărţim aceeaşi îmbrăţişare şi ne spunem că e târziu şi că am obosit. prea puţin contează, trăim pur şi simplu. nimic nu iese aşa cum plănuim şi întotdeauna e mai bine aşa.

I like it how you force me to wait.

acum e târziu şi n-avem decât noaptea asta.

relationships are boring.

find a well, make a wish

I wish you'd see how I'm transforming. but maybe not. see the end result. I'm doing nothing at present time. I'm doing so much at present time. I am ok, I tell myself every second. heart is racing on the verge of a heart attack. but these are bad thoughts and I will promise myself, some day this week, that I will forget them for once.

how do you get there when you have no energy left? I've been a complete mess lately. few know. no need for encouragements though. when I am upset like this, they bring me down. food brings me down instead of helping me get better.

and you get better when you stop fearing and when your soul is cured.

1993

Play this first:




mi-ai atins obrajii cu mana si m-ai sarutat bland, incet, in timp ce ti-ai luat la revedere. mana ta calda, un necunoscut. unele lucruri se intampla atunci cand trebuie, cand dupa ce esti posomorat o vreme, te regasesti. un gest, o miscare. mi-e si frica uneori sa mai vorbesc despre astfel de lucruri. le traiesc in mine. ma tem sa le dau o insemnatate, dar le savurez fiecare secunda. vocea ta calda langa urechea mea, atat de recent.


mi-e de ajuns ca zambesc dupa doar cateva ore de somn. nu caut sa-i dau nume, mi-e dor de apropierea care ne va defini in curand.

last night I did meet a tall dark stranger.


later update: still smiling.

să nu ţi se facă frică

îmi încleştez mâinile într-un dumnezeu invizibil şi-i cer nesfârşită iertare pentru ceea ce-am înţeles abia acum. şi uite, încă, fac prea puţin pentru a desăvârşi un nou om care nu lasă nimic la întâmplare din prea puţinul pe care îl poate controla. m-am săturat până peste poate de nopţile pierdute în care gândurile devin mai negre ca niciodată. mă consum prin scris şi mă redescopăr în vreme ce mă reinventez. o căutare bolnavă, nesănătoasă, nocivă. n-o las. iau viaţa în braţe ca niciodată,  în plin, mă iubesc, îmi spun. atâta suferinţă şi-atâta frică şi nimeni nu ştie. mă opresc aici pentru că nu e nimic, nu e nimic, au mai fost doar atâtea dăţi în care ai simţit la fel. e doar un mod de a lăsa totul să treacă, timpul vindecă multe, dumnezeu îi iubeşte chiar şi pe cei care nu ştiu dacă să mai creadă, chiar şi pe mine. mă salvezi?

te dor uneori colţurile ochilor şi te încrunţi. te dor mai ales atunci când te încrunţi pentru că trecutul tău te ţine un pic pe loc, te trage de mână şi e singurul care în acest moment îţi mai şopteşte (cu câtă viclenie!) că poate nu te-ai schimbat deloc, că uite, reacţionezi la fel.

dar m-am schimbat, îmi spun, dar nu suficient de mult. să ne concentrăm deci pe această schimbare, dincolo de toate umbrele care ne vor da pace pentru că nu le vom da de ales.

fără etichetă. postul ăsta trebuie să se piardă.

Putin peste poate, putin

Mi-a cam pierit inspiratia, mi-am spus. M-am plafonat, nu rade. Ne-am baut de nenumarate ori amarul in mult prea multe beri care de la un punct nu mai aveau niciun gust, in pahare umplute cu beam si-n vodka mere si-n shoturi pe care le beai din plictiseala. Prea mult alcool pentru o ora atat de matinala.

Pana la urma, mi-a pierit si gustul si-a ramas doar ceva metalic, un gust de care incerci sa scapi plimbandu-ti limba prin cerul gurii si inghitindu-ti saliva in randuri repetate. Mi s-au sters multe amintiri, mai ales cele in care mergeam la teatru. Nu-mi amintesc decat bocanitul pantofilor, de obicei cu toc si numai atunci curati, pe treptele si dalele din fata TNB-ului. Si-mi mai amintesc cum am inghetat odata in fata Operei, dar nu mai stiu ce spectacol era.

Imi amintesc prea putin din cine eram si nici macar nu mai stiu cum aratam cand ma uitam in oglinda. Pe bannere ar trebui sa scrie "Scapa de tine si de kilogramele in plus". Zambeste-mi astazi de oriunde ai fi pentru ca si eu iti zambesc frumos.

In mintea mea e totul incetosat si ma tine inima pe picioare. E soare, imi spune, nu vezi? E un motiv suficient sa te bucuri. Vad cum am lucrat atat de mult si-abia au trecut cincisprezece minute peste ora pranzului. Parca nici nu stii cand ai invatat sa faci unele lucruri. Ce-o fi cu linistea asta?

E important sa mergi in locuri noi in viata. Si oamenii noi, dumnezeule, nu ma mai satur de ei. Mereu, mereu, le descoperi zambetele, ii privesti in ochi, le observi gesturile si te bucuri ca vin cu neprevazutul in viata ta. Dincolo de unele dezamagiri inevitabile, te bucuri astazi ca esti.

LOVE YOURSELF

play this first:




I'm overdosing on my music and I'm overdosing on my pills. Worry less, live more and expect nothing. Nothing out there is yours to control. Just live. Get drunk with music. Find your whatever suits you. And own it. Make sure you're not insecure about it when someone dislikes it. That means being self-sufficient and confident. I've grown to lose all my insecurities and love myself and see myself beautiful in so many ways.

Sure, I have some days when I'd think my hair is a mess or that life seems unfair but I never blame other people for whatever my mood is. Not one day passes by without listening to my favourite music, not one day passes by without dancing, without talking to my mum, without meeting or talking to at least one friend. Not one day passes by without focusing on what I am supposed to do right. Write them, print them, hang them on your walls.

You own your life and your life should be great.

Now, if only I could find my transfer cable to change my many months old music from my mp3. I'm rather old fashioned when it comes about gadgets so I'm completely lovin' my 6 years old laptop and my 4 years old mp3 which runs on batteries and weekly needs a new one. And now seriously, has anyone seen that cable?!


Heading towards downtown for coffee with Ioana. Feeling better again. Still dealing with health issues, but positive thinking should fix many things and help medicines work better.

nimeni nu e centrul universului meu

în afară de mine. asta te macină şi te salvează, la intervale egale. îţi prepari cafeaua dimineaţa, desculţ, în bucătărie. pui una, două, trei cuişoare şi le savurezi aroma, bucurându-te încă de acum de mirosul pe care îl vei simţi peste doar câteva minute. mintea ne joacă cele mai urâte feste atunci când nu o lăsăm să se odihnească. aici nu vorbim despre iubire, ci despre nopţi, muzică în surdină şi nimic de reamintit. gustul vinului care-ţi şterge toate supărările şi-ţi aprinde dorinţele. suficient de mult vin roşu încât să ştii că eşti încă acolo şi suficient de puţin încât să te ridici dimineaţa la timp, să te îmbraci după un sărut plictisit, uşor formal, parţial obligatoriu, sărat şi obosit. mai vorbim. să-ţi strângi haina mai bine când ieşi din bloc, să vrei să plângi şi să ştii că numai un "eu" vechi ar mai plânge. să se audă în tine un urlet de lup şi asta să fie tot. să-ţi scufunzi mai târziu mintea în cafele, în muncă, în ore nesfârşite în care-ţi vei spune că nu-ţi pasă. astea nu sunt jocuri, dar le vei trăi ca cel mai bun actor. asta nu înseamnă nimic, îţi vei spune, iar inima se va răzbuna prin împunsături mici: asta înseamnă ceva. dar asta nu înseamnă nimic, îţi vei spune, dincolo de toate neamintirile. astea sunt doar amintiri mici, noi, de colecţie. le agăţi şi-ţi zâmbeşti în oglindă. ai trecut şi prin lucruri mai rele. şi nimeni nu înţelege nimic şi nici nu încerci să explici. a trecut atât de mult de când ţi-a păsat. tot inima te ia de mână şi te conduce pe un drum ştiut. apoi te lasă în frig, în faţa unui interfon la care nu ştii ce număr să formezi şi-ţi spune: acum descurcă-te. şi să ai grijă să fii bine a doua zi. şi nu i te plângi. nu i te vei plânge. vei trăi totul ca cel mai bun actor. tot ce faci, faci pentru tine. zâmbeşti şi-ţi spui că nimeni nu e centrul universului tău, în afară de tine.

short image of a black branch on a deep spring sky

parului meu ii cresc acum radacini aurii ca si cum mi-ar spune ai alergat destul acum opreste-te. roaga-te pentru mine sa-mi treaca. ma rog pentru mine sa-mi treaca. zambeste-ti tie si spune-ti ca o sa te vindeci. parului meu ii cresc acum radacini aurii, iar eu imi masor fiecare centimetru de piele.


search for this: broadcast - echo's answer


mainile mele nu cauta si nici nu-si doresc acum. o sa ne plimbam degetele pe fotografii printate cu necunoscuti si-o sa ne inramam neamintirile. the winter is gone. invisible wind.

uneori nu ma doare nimic, alteori ma dor toate si stiu ca atunci doar inima e de vina adica eu. se amesteca acum in tot corpul si se transforma in particule mici, aurii, vindecatoare. ca radacinile parului meu.


the wind is near, the invisible wind.

TU PARI VINDECATĂ

play this first:



tu pari vindecată, mi-a spus, fără să ştie că am aruncat jumătate de cutie de bomboane la gunoi, ambalate frumos, în roşu, auriu şi portocaliu, fără să ştie că eu nu fac cadouri la întâmplare, că nu pot privi fix într-un punct, că-mi tremură mâinile şi că vrei uneori să-ţi arăţi adevăratul chip şi-atunci îi laşi să-l vadă şi nu-ţi mai fereşti privirea pentru că în sălile de cinema oricum e întuneric şi oricum nici nu mai ştii de când ai început să nu mai poţi vedea un film singură.

că nopţile sunt toate una singură şi că etajul ăsta pare al nimănui şi că ai vrea să dormi dimineaţa măcar un pic mai mult. că nimic nu se întâmplă dincolo şi că toate se întâmplă când începi să te odihneşti şi să te bucuri. c-ar trebui să dormi, măcar un pic.

că cearcănele astea nu te-ajută şi oricum nu fac nicio diferenţă. că unora nici prin cap nu le mai trece să se despartă şi că alţii nu-s construiţi pentru iubiri de-o viaţă. că habar n-am din ce-i făcută fericirea, dar când o gust, o gust din plin.

că nu-mi plac extremele, ci îmbrăţişările sincere. că m-am bucurat când am găsit în seara asta cafea, rămasă sub privirile mele toată săptămâna şi c-am ştiut că mâine dimineaţă o să fie bine.

oricum, ţi se face des frică de toate cele de mai sus.