 |
sursa |
Nu intelesesem, in tineretea timpurie, ce inseamna cu adevarat iubirea neconditionata. Si a capatat tarziu inca o a doua definitie care, sper eu, o intregeste astazi:
"Iubire necondiţionată înseamnă o iubire în care actul reciproc de a oferi nu are nicio legătură cu aşteptările, îndeplinirea vreunui aspect după care tânjim sau, mai rău, cu gelozia. E atunci când eşti pe o autostradă emoţională, circuli cu ce viteză vrei tu şi niciun sens nu e blocat." (Andreea Ionescu in acest articol).
E greu, e imposibil. O sa spuneti ca astea sunt basme.
"Să “legi” o persoană de dorinţele tale este exact acel gen de nonetică despre care vorbeam puţin mai sus. Sting are un cântec minunat, care zice aşa: “If you love someone, set them free”. Deci, de invitat în viaţa noastră invităm Iubirea, în forma ei materializată. Partenerul cel mai bun pentru felul în care suntem noi, acum. Tipul de relaţie care este cea mai potrivită pentru binele superior al ambilor participanţi la relaţie. Iubirea, cu I mare, da?" (Andreea Ionescu, in acelasi frumos articol pe care l-a scris)
Unii vor crede, altii nu. Eu aleg intotdeauna sa cred, sa incerc, sa testez lucruri noi, imprejurari necunoscute. Si sa exersez ceea ce am descoperit ca imi face bine. Sa renunt la autosabotaj. Sa ma iert cand uit si ma autosabotez.
Sunt lucrurile in care cred fiindca, pe masura ce crestem, ne schimbam si ne poate fi mai bine sau mai rau. Si am invatat ce imi face bine si ce nu. Si, renuntand din ce in ce mai mult la teama de a spune nu, intelegand ce e o rana si cum poti sa o vindeci prin relatia ta cu tine, am ajuns aici.
Si cand cineva iti observa stralucirea interioara si iti mai si spune asta, e inca o confirmare a faptului ca lucrurile bune vin din interior, ca ceea ce gandim ajungem sa fim.
Si iubirea, in forma ei neconditionata, e exact relatia de care orice om are nevoie. O iubire care ne elibereaza si care ne face sa inflorim.
No comments:
Post a Comment