26 February 2010

de ce blog

pentru că după o zi cu drame şi un tir care intră pe contrasens şi vine direct spre tine fără să oprească, aici găsesc un moment de linişte.

şi mă mai gândesc uneori că tare nu mi-ar plăcea ca blogurile mele preferate să dispară peste noapte pentru că cele mai multe zâmbete vin de acolo. şi cred că atunci când împărtăşeşti şi altora din bucuria ta şi îi faci să zâmbească sau îţi verşi amarul, iar ei îţi spun mereu o vorbă bună, blogul încetează să mai fie doar al tău. să-mi amintiţi de asta dacă o să-mi treacă vreodată prin cap să îl şterg.

2 comments:

  1. promit>:D<
    >:D<>:D<>:D<
    poftim un cor de imbratisari!:)

    ReplyDelete
  2. Pentru că aşa te pot însufleţi vorbele unor necunoscuţi, cum n-ai fi crezut niciodată că se poate întâmpla.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare