01 February 2010

amintirile unui nas

se făcea că nasul fiecărui om avea o memorie şi memoria aceea, ca o batistă cu iniţiale tricotate, păstra în ea mirosul fiecăruia dintre noi, fiecare sărut, fiecare şuviţă de păr în care îţi îngropai obrajii dimineaţa, fiecare mână care-ţi aluneca uşor pe spate, fiecare broboană de sudoare şi uneori chiar şi fiecare lacrimă. şi nasul ţinea minte şi cum miroseai dimineaţa şi te adulmeca şi-şi întipărea parfumul tău amestecat cu mirosul de ţigară. şi nu ştiu cum făcea, dar ţinea minte şi cum miroşi tu în ploaie şi cum îţi miros buzele după ce bei cafea şi cum miroşi când adormi şi cum miroşi când te trezeşti în braţele ei. şi ştia cum miroşi când vă ţineţi de mână sau când vă certaţi. ştia cum îţi miroase fularul atunci când ninge şi zăpada ţi se aşează pe păr. şi nasul ăsta, plin de atâtea amintiri, putea să-şi amintească fiecare parfum în parte ori de câte ori voia. aşa se face că de atunci, fiecare nas are o memorie a lui pentru că toţi oamenii au vrut la un moment dat să-şi amintească.

4 comments:

  1. ador povestea nasurilor. n-ai fi putut s-o spui mai frumos de atât! :D sau ai fi putut? :P have a nice day! :)

    ReplyDelete
  2. nu ştiu, mă tot gândeam de câteva zile să scriu despre "memoria" nasului. but planning is not always to best way of doing it. :)

    ReplyDelete
  3. de-ar fi asa.:)
    iarasi ai zanizat cuvintele verde ursuz!!!!

    ReplyDelete
  4. le-am zânizat, spui? e cam mult, n-am vrea să mi se urce la cap, nu? şi mai ales pe nemeritate. e doar un nas cu memorie bună.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare