how you scare the hell out of me

am început de trei ori să scriu despre tine. dar am şters totul. se pare că nu mai pot să scriu chiar despre orice. poate că o să iau decizia bună fără să văd argumentele scrise în faţa ochilor. şi să-mi amintesc că I'm not that weak. dar mă tem că pe urmă o să mă întreb dacă nu cumva am luat decizia greşită crezând că fac un lucru bun. mumble jumble, here goes a pickle in a jar. iată, food for thought, cum ştim când luăm decizia corectă? sau nu ştim niciodată, iar îndoielile rămân ascunse undeva pentru totdeauna?