să ştii că e greu să fii fericit şi să alegi acest drum, asta te face un om puternic

am adormit la 9 seara şi m-am trezit după 15 minute în sunetul soneriei pe care nu mi-o aminteam. Năucitor, revin în minte imagini ale unor telefoane care se odihneau, de luni bune, pe aceeaşi măsuţă. O alarmă suna întotdeauna, înciudată, la 7. Cealaltă, mărinimoasă şi nu prea, îi mai ceda 15 minute din timpul ei care avea să sosească abia la 9. Să adormi seara, odata cu găinile, ar spune bunica. După nopţi prelungite şi întinse cu înfrigurare şi cafele până spre ora 3, am adormit la 9, sub greaua tihnă pe care doar un Alter Blego al lui Emil Brumaru ti-o poate oferi.

Recitesc pe fugă câteva pasaje şi-mi caut somnul, dupa 2 pastile. E luni şi parcă a trecut o săptămână. Acum e marţi, probabil, doar una din zilele alea de marţi, cum spune un prieten, când ar putea să fie la fel de joi.