Dar asta ramane intre noi

ca ploua, ca nu ploua, ca uneori imi uit umbrela, ca de fiecare data cand o iau cu mine e soare.
ca acum ca am cam terminat ce aveam de facut, numar picaturile de ploaie si ma gandesc ca trebuie sa ii cumpar morcovi lui tanase.
ca mi-e somn, dar ca nimeni nu trebuie sa ma vada cum casc in spatele monitorului.
ca mi-am propus ca dupa ce ajung acasa, dau o fuga la angst (imi place sa-mi fac cumparaturile la angstul din spatele blocului, mai ales sambata dimineata cand batranelele cochete isi cumpara patrunjel si portocale), apoi trec la traducerea unei carti (iar primele pagini vor fi trimise unor edituri in speranta ca vor vrea sa publice cartea sau sa vina cu o alta oferta).
ca atunci cand nu mai am timp, incep sa fac si mai multe lucruri (vezi dorinta inca puternica de a traduce carti pe langa job).
ca mananc prea mult zahar si nu ar trebui, acum ca tata are diabet.
ca iarasi m-am incaltat cu sandalele si afara ploua, dar in tenisi oricum intra apa asa ca mi-e totuna, iar zi de tocuri nu era nicicum.
ca inca imi doresc sa deschid o ceainarie.
ca ieri am cumparat flori galbene de la un batranel.
ca azi-dimineata am avut timp sa imi beau ceaiul, chiar si asa, pe fuga.
ca azi-noapte te-am visat pentru prima data, dar imi erai aproape strain si desi stiam cine esti, nu simteam nimic pentru tine.
ca lucrurile sunt aranjate si alandala in acelasi timp.
ca astept sa se intample ceva minunat.
ca in patru ani de zile inca nu am descoperit o ceainarie in care sa ma simt mai bine decat ma simt in carturesti.
ca-mi place tare mult teatrul lui visniec si ca julian barnes nu-mi place deloc.
ca azi am cam terminat ce aveam de facut asa ca va scriu voua si mie, in acelasi timp.
dar asta ramane intre noi.


foto: aici.