23 January 2010

ce te faci când

deşi nu ai timp, decizi să ţi-l micşorezi şi mai mult? când în loc să înveţi pentru examen, îl alegi pe mozart şi biscuiţii cu chimen suprinzător de buni? (pentru că ţie, de obicei, nu îţi place chimenul). ce te faci când deşi ştii sigur că prin mintea ta se perindă zeci de gânduri, de la o vreme unul singur pare să deţină supremaţia? ce te faci când mai ai puţin şi-ţi calci pe inimă şi pe principii şi pe tot, dar zâmbeşti hoţeşte ca un copil mic care a făcut o răutate, dar căruia nu-i pare rău şi care nici nu are de gând să îşi ceară iertare? tu ce te faci când te confrunţi cu copilul încăpăţânat din tine?
biscuiţii cu chimen nu l-au păcălit aşa că încă ne certăm aprins.

6 comments:

  1. Eu il felicit. :-? Honestly. :))

    ReplyDelete
  2. well, I congratulate him too. aşa se face că n-am mai învăţat la nimic. and there are no more biscuits. :(

    ReplyDelete
  3. probabil ca are nevoie de timp pentru el, asculta-l.

    ReplyDelete
  4. Well, you still have your long-term memory, don't ya? ;;) Eu pe aia o sa ma bazez maine la examen. :)) And biscuits.....eh, they can be easily replaced. ;))

    ReplyDelete
  5. dacă aş fi fost copil cuminte şi aş fi învăţat la timp, da. ar fi fost ceva înmagazinat acolo. dar nu-s aşa că bate vântul prin my long-term memory. but you, smart kid, good luck tomorrow! as for the biscuits, although almost irreplaceable, I know where I can find some more! ;))

    ReplyDelete
  6. Anonymous15:48

    Nu stiu ce te faci tu, dar asta fac eu: aman. Aman sa invat si stau in gandurile mele si in biscuiti. Pana cand nu se mai poate altfel. Atunci pun copilul din mine la culcare si ma fortez sa fiu responsabila.
    De obicei functioneaza metoda.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare