my blog is in pajamas all the time. dor si drag.

sa-mi fac bagajele, timid, si sa plec, la fel de timid. sa uit totusi ceva la tine ca sa gasesc candva, cand ma voi fi schimbat indeajuns de mult, un motiv ca sa ma intorc.

sa ma mut intr-un apartament pe burggasse, oricare, sau unul in paris unde nu cunosc inca strazile, sau unul in londra unde nu cunosc inca strazile, sau unul in lisabona unde nu cunosc inca strazile. sa ma mut oriunde ca sa-mi dau seama cine sunt. ca sa ma pot intoarce intr-o zi la tine si sa-ti pot spune ca acum pot iubi, ca acum stiu cine sunt.

sa am din nou timpul meu, cu cartile mele, cu ceaiul meu, cu desenele mele, cu nimicurile mele, cu fularele tricotate intinse peste tot, cu intalnirile cu batai crescute de inima. sa am din nou rochiile mele, sa am din nou ochii caprui, nu culoarea asta care nu mi-a spus niciodata nimic, sa am din nou dor si drag. sa am din nou toate dorintele mele, sa am din nou aspiratii, sperante, schimbari.

stiu pe cineva care m-ar contrazice, mi-ar spune ca le am pe toate, ca asta sunt eu acum, ca toate lucrurile insirate sunt prezente zi de zi in viata mea doar ca eu nu le mai vad la fel. si mai stiu ca s-ar putea sa aiba dreptate, iar mie sa imi fie doar frica sa recunosc ca asta sunt eu, ca lucrurile astea sunt taiate de pe lista, ca sunt toate parte din mine, si sa-mi fie doar frica sa fac cu adevarat o schimbare.

si mai stiu pe cineva care mi-ar da si mai mare dreptate: pe mine.

sa-mi fac bagajele si sa plec. dar unde?