stiu ce-mi trebuie, multumesc.

certitudinile iti dau intotdeauna dureri de cap. adica te doare capul cand esti foarte categoric. si cu tine, si cu ceilalti. acum ar fi un moment bun sa nu scriu nimic. mai pun un rand.

te doare capul cand stii ca vrei sa faci lucrul ala, dar nu-l faci. te doare capul cand nu stii cum sa faci lucrul ala, dar stii ca-l vrei. te doare capul cand judeci oamenii, te doare capul cand ai vrea sa nu mai faci asta. te doare capul si cand altii nu judeca niciodata pe nimeni. te doare capul si cand stii ca ai curaj, dar n-ai incotro. si te mai doare capul si cand stii ce-ti trebuie, dar nu-ti iei. in loc sa intinzi mainile, tu le indesi in buzunare unde dai peste bilete uitate si ambalaje de guma de mestecat. te doare capul chiar si cand bei ceai verde ca si cum nici ceaiul nu-si mai face efectul. te doare capul cand stii ca esti prea sincer si te doare capul cand esti prea nesincer cu ceea ce ascunzi in buzunare. pentru ca pe langa biletele de autobuz, iti mai ascunzi si gandurile pe care, daca ai putea, mai ca le-ai pune sub talpa.

fii insula in mijlocul unui rau si lasa toate gandurile sa treaca. lasa-le sa treaca si pe cele care vin in chip de busteni luati de ape si lasa-le sa treaca si pe cele care vin in chip de ramasite putrede ale unui trecut mocirlos. tu esti marea, gandurile tale sunt cerul. multumeste-te cu cele cateva minute de lectura, multumeste-te cu cele cateva minute de meditatie, multumeste-te cu cele cateva minute de credinta. multumeste-te sa crezi ca totul este posibil atunci cand crezi. multumeste-te cu toate cartile, multumeste-te cu toti oamenii, multumeste-te cu tine asa cum esti. multumeste-te cu sinceritatea si nesinceritatea. multumeste-te cu tot si multumeste-te cu nimic. multumeste-te cu existenta. fara intrebari.

pe jumatate invizibil, pe jumatate nepostat.