scriu un biletel si plec?

incepusem sa scriu despre "Eat, Pray, Love". ohoho, si cat am scris, dar n-am aratat nimic. apoi am cautat, am rascolit cu o infrigurare sora cu plictiseala acuta printre blogurile preferate ca poate-poate cineva a gasit solutia, ca poate cineva a aflat cum poti sa te eliberezi de toti si de toate. ca poate ma ia si pe mine cineva hotarat de mana si-mi spune "haide, maine plecam in burkina faso". iar eu sa dau fuga acasa si sa impachetez la repezeala niste haine si sa plec fara sa ma gandesc nicio clipa daca sunt lei in burkina sau ca mi-e frica de mor de serpi.

si nici nu ti-am povestit ca am visat intr-o noapte, vineri cred, ca imi facusesi un lucru urat de care nu erai capabil in viata reala, nici nu stiu de ce am visat asta. cert e ca a doua seara, nici mie nu-mi vine sa cred, am visat ca te-au impuscat unii, primisesi doua gloante in piept, asta sambata noapte. iti dai seama, ce nebunie. si te-am dus pana la spital si pana acolo se stransesera inca vreo treizeci de oameni, inclusiv colegi de liceu. dar nu ti-am povestit nimic din toate astea, ai fi crezut ca sunt nebuna.

acum sunt bruneta si nu ne mai potrivim deloc, tu, blond, eu, asa, a nimanui. desi niciodata nu mi-au placut cuplurile care poarta haine asemanatoare, mi se parea ca exista prea multa iubire acolo, ca prea nu mai aveau loc unul de celalalt asa ca doreau parca sa incapa in acelasi tricou.

scriu un biletel si plec. mergem?