pe mine iubirea ma face sa ma simt ca la 16 ani. cand in realitate n-a mai ramas nimic din pustoaica aceea pe care acum, daca as putea sa ma intorc in timp, as schimba-o din cap pana in picioare, as intoarce-o pe toate partile, i-as pune un teanc de sfaturi in brate si as intreba-o ce-a fost in mintea ei. nimic, doar era o adolescenta. dar mai tarziu sigur m-as fi transformat intr-un om plictisit, maturizat inainte de vreme.
pe mine iubirea ma face sa ma simt mica si nestiutoare si sa uit de mine. si mereu imi propun ca data viitoare sa raman cu picioarele pe pamant, sa ma indragostesc cu cap, iar capul sa ramana pe umeri, nu sa ajunga tocmai in stratosfera. pe mine iubirea ma face sa nu-mi mai analizez deciziile si nici gandurile si sa le rasucesc si sa le descos si sa le lipesc la loc abia dupa ce iubirea dispare. dar pe urma oricum nu mai are niciun rost sa plangi dupa laptele varsat, cum spun americanii.
pe mine iubirea ma face sa nu mai vreau sa termin acest post de care brusc nu-mi mai place pentru ca am scris numai despre cum nu gandesc atunci cand iubesc.
si-o sa vreau sa revin cu argumente si sa spun ca e vorba de cel pe care il iubesti, ca poate uneori altcineva trebuie sa te tina cu picioarele pe pamant.
foto: weheartit.com
Asta cu propunerea pentru data viitoare deja suna cliseic :D n-ai ce-i face, asta e sentimentul de iubire, sa fii euforic si anumite chestii sa nu mai conteze atata timp cat esti invaluit de acest sentiment minunat
ReplyDeleteAtunci cand te indragostesti "cu cap" va fi creierul cel care iti va spune ca esti indragostita de o anumita persoana. Veti avea o relatie, va fi poate chiar ceva frumos. Dar la un moment dat iti vei da seama ca nu aia e iubirea adevarata.
ReplyDelete@both: cadn iubesti cu cap, iti dai seama ce e iubire si ce nu. asa ma gandesc eu. e vorba si de inteligenta emotionala de care nu prea tine nimeni cont.
ReplyDeleteeu sunt in partea opusa....eu gandesc prea mult, analizez prea mult, ucid iubirea...si sunt o adolescenta de 17 ani, care da, nu are nimic in cap, poate doar in stomac:))
ReplyDeletepăi din moment ce analizezi atât de mult, sigur ai ceva în cap, nu? cel mai frumos ar fi să putem păstra un echilibru, doar că uneori fluturii ăia din stomac nu prea ţin cont de teoriile şi frământările noastre.
ReplyDelete