imi aduc aminte ca prin vis de momentele grele de care am reusit sa trec gandind pozitiv. de momentele in care am stiut cum sa nu ma supar, cum sa nu sufar doar pentru ca energia negativa venea din exterior, iar eu stiam cum sa ma protejez. dar am uitat, din cauza societatii in care traiesc, am uitat ce inseamna compasiunea, am uitat sa iubesc si, ce e mai important, am uitat sa ma iubesc. am uitat cum sa nu ma urasc pentru gandurile pe care le am, am uitat cum sa nu mai judec alti oameni si am uitat sa iert. am uitat ce a insemnat budismul pentru mine si am uitat in intregime ce a insemnat ortodoxismul. am uitat ca puteam sa le imbin si sa imi ghidez viata spre alte directii. am uitat sa mai incerc sa fiu fericita si m-am ratacit asa cum nu mi s-a mai intamplat niciodata. m-am indepartat de oameni si m-am indepartat de mine. viata a devenit un drum plin de suisuri si coborasuri pe care singura le-am creat, fara sa stiu cum sa le ignor. si fiecare suis a fost greu, si fiecare coborare a fost dureroasa.mi-am promis sa renunt la cei care ma fac sa sufar, dar am renuntat si la mine odata cu ei. sa-mi fac deci timp sa ma regasesc. nu mai am puterea sa incerc sa explic, sa incerc sa rezolv lucrurile. prefer sa ignor si sa iert, chiar daca va fi in tacere. dar mai stiu ca un rau odata facut, schimba lucrurile pentru totdeauna. iar pentru asta nu mai am solutii.
foto: weheartit.com
ar trebui sa mai tac din gura.
ReplyDeletesau din degete.
dar ne lingem ranile si mergem mai departe, pentru ca deep inside inca mai speram la ceva frumos desi abso-fuckin-lutely everybody keeps on showing the opposite.
ma simt ipocrita sa merg inainte ca si cum ce doare n-ar conta.
dar...
i don't know.
biscuits maybe?
Dar ortodoxismul (de care ziceai) spune ca un rau facut poate fi sters, de tot, complet, fara urme. Iertat, platit, uitat.
ReplyDelete@aproapealb: eu nu simt asta, poate ti s-a intamplat tie sa ti se vindece ranile si asta e minunat. this time the wound is just too big and hurtful.
ReplyDeletebiscuits would be great, but I'd rather no longer eat.
ReplyDeletethat's what I said on saturday morning.
ReplyDeleteno longer eat, just cry until I'm dry.
I wanna leave these places for a good period of time.
and I'm not trying to run, I'm trying to save what's left of me.
Mie mi s-a intamplat sa mi se vindece o rana mare dupa vreo 5 ani, dar nu la asta ma refeream. Nu la mine, sau la cazuri specifice. Ce am spus am spus pentru ca am vazut ca esti inclinata sa citesti si despre cele spirituale, si acolo scrie ca toata durerea poate sa treaca. Durerea oricui, oricat de mare e. Greu si incet uneori, dar poate. Si greul si incetul asta ne face oameni mai buni, uneori.
ReplyDeleteDar pana trece, >:D<
I'm sorry, but I wish being us good people were enough.
ReplyDeletebut it isn't.
da, dar stii cum e, cand vezi totul in negru, tare greu e sa zambesti si sa mai speri ca o sa fie bine. tine de cat de puternic este fiecare, fireste. :)
ReplyDelete