in bucatarie avem 12 sortimente de ceai si un iepure. in curand, asa cum am aflat ieri, o sa mai avem un chirias: un husky. cat sunt de fericita? over the roof. dar, asa cum am invatat de-a lungul anilor, dupa fiecare bucurie, se intampla ceva mai putin placut. asa ca pentru a pastra un echilibru, incerc sa-mi educ atat entuziasmul, cat si tristetea.nu am suficiente cesti de ceai. nu aici. ma abtin sa mai cumpar, abia am unde sa mai pun cartile. asta nu poate sa insemne decat un singur lucru: redesign. imediat ce o sa am timp sa ma opresc putin si sa trag aer in piept. unele zile in redactie sunt pline, esti cu ochii pe ceas ca sa trimiti la timp revista, sari peste pauza de masa ca sa ai timp sa faci newsletterul si nici nu stii cand se termina programul de lucru. peste o jumatate de ora te intalnesti insa deja cu niste prieteni, luati masa in oras, apoi ei pleaca si apar alti prieteni, prietenii care stau ceva mai mult la o bere, sub copacii aceia care iti amintesc de o gradina plina de nuci batrani.
asa ca se face noapte imediat, urmeaza cinci, cel mult sase ore de somn, iar dimineata o iei de la capat. nu am uitat de pozele promise, in seara asta le voi posta. odata cu la tartine gourmande, trecem pe meniul de vara (lucru care ar fi trebuit facut inca de acum 3 luni). asta inseamna multe salate. si asta mai inseamna ca in weekend o sa fac inghetata de iaurt cu fructe de padure. 100% naturala si foarte gustoasa. :) da, incerc sa imi alung orice urma de tristete prin aceasta placere de a gati si de a experimenta, placere careia nu ii acord suficient timp, dar vom remedia situatia.
cam atat.
foto: la tartine gourmande.
Vreau si eu un husky, sigh
ReplyDelete