how does it feel

esti amortit. in prima instanta, nu stii ce mai conteaza cu adevarat. mai ca ai chef sa il regasesti cumva pe dumnezeul ala in care cred toti. numai ca toate cuvintele soptite pe care le auzi nu-ti fac placere si nu-ti plac nici oamenii aceia. nu vrei sa imparti cu ei acelasi dumnezeu. ai vrea, parca ai vrea, sa mergi intr-o duminica la o biserica in care nu cunosti pe nimeni. bunicul nu mai seamana cu nimeni acum. nu cu el, in orice caz. in mintea mea, in memoria mea, in inima mea o sa imi ramai zambind, cu ochii senini si albastri, mereu pus pe glume, mereu razand. sa stii ca altceva n-am stiut ce sa facem si ca ne pare rau ca n-am stiut sa te ajutam sa iesi din starea in care te scufundasesi in ultimele luni, dupa ce picioarele te-au tradat. nu-mi imaginez cum e sa te tradeze propriul corp, dar cred ca e groaznic. si-mi pare rau, imi pare enorm de rau ca n-ai mai stat cu noi, ca poate n-ai mai vrut sa suferi sau ca poate nici tu n-ai stiut ca o sa pleci. noi n-am stiut, am sperat pana in ultima clipa. nu ne-a spus nimeni sa ne pregatim de asa ceva. si cum sa ne alinam acum durerea daca nu amintindu-ne de tine asa cum ai stiut dintotdeauna sa fii? cel mai bun om, un om care, daca ar fi putut, nu s-ar fi certat niciodata cu nimeni.

stii ce e ciudat acum? ca oamenii nu prea vorbesc despre durere. isi feresc chipurile, privirea, inimile. de parca poti sa-ti feresti vreodata inima cu adevarat de ceva. si despre ce vorbim? despre nimicuri. si, mai ales, despre ceea ce nu intelegem. cautam raspunsuri acolo unde stim ca nu vom afla nimic. si stii cat de mult cautam? pana ajungem sa ne facem rau singuri.

dar e nevoie de iubire. e nevoie de iubire in tot ce faci. pentru noi, mai intai. de iubire si liniste. sau poate ca doar eu am nevoie de asta. sa stii ca o sa ma mai gandesc la tine de multe ori. de un milion de ori. toata viata. nu stiu unde esti, dar stiu ca intr-un loc bun fiindca oamenii ca tine trebuie sa mearga mai departe in locuri bune unde sa li se rasplateasca suferintele de aici.

si sa ne ierti. te-am suparat, cu siguranta, cu totii, in diferite momente ale vietii. si sa stii ca te iubim enorm si-o sa continuam sa te iubim inca zece vieti de-acum inainte. si daca exista viata dupa moarte, si daca e adevarat ca oamenii se mai intalnesc si dupa ce mor, atunci, daca o sa ne intalnim, stiu ca o sa ne intampini zambind, razand, mereu pus pe glume.