there's no music on the radio

nu prea ştiu cum să mă descurc cu iubirea. iubirea asta care vine în valuri, care îmi încălzeşte inima, care mă linişteşte şi mă face să zâmbesc înainte să adorm, iubirea asta necondiţionată care se simte cu dinţii, cu degetele, cu buzele, cu pleoapele, cu braţele în jurul unui corp care e mai mereu atât de tăcut. iubirea asta pentru care nimic nu mai contează, iubirea asta care vine dintr-un om necunoscut până şi mie, o iubire puternică tocmai prin faptul că nu aşteaptă nimic înapoi, nu cere, nu oftează, nu se frământă în niciun fel şi niciun gând nu umbreşte sentimentul acesta pe care am învăţat că îl poţi oferi cu adevărat atunci când nu vrei nimic de la celălalt, când îl iubeşti pentru ceea ce este, oricât ar fi de departe sau oricât ar fi de aproape. iubirea aceasta care te face un om mai bun şi care îţi confirmă că inima ta nu a uitat să îşi îndeplinească cea mai importantă funcţie.