|
lykke li |
n-am avut timp. am uitat să trag aer în piept în dimineaţa aceasta înainte să-mi beau cafeaua. 7 ceşti de cafea. aştept momentul acela în care vor începe să-mi tremure mâinile sau poate o să uit de durerile de spate. nu m-am pregătit pentru ziua aceasta şi nu ştiu cum să o termin. încerc să scriu, mai am patru ore şi pot să plec. apoi o oră pot să aştept în frig primul curs de săptămâna aceasta. mi-am uitat cartea acasă. o oră nu o să am unde să îmi las gândurile. patru ore şi aş putea să mă opresc acum din scris, să mă întorc la lucru. nu pot. mi-au îngheţat mâinile, ceaiul verde mi-a lăsat un gust amar, ca şi cafeaua de azi-dimineaţă. prima a fost micul dejun, iar ceaiul a însemnat masa de prânz. ce înseamnă să trăieşti câteva săptămâni cu foarte puţin când în interior oricum nu te hrăneşti cu nimic? atunci când o să rezonăm, când cearcănele mă vor da de gol, poate atunci o să... habar n-am.
patru ore şi mi-e frică. ştiu ce am de făcut, dar nu ştiu cum. doar sunt aceleaşi sarcini din fiecare zi de luni. e foarte meaningless ziua asta de 22.
No comments:
Post a Comment