21 November 2010

nu-i tocmai bine

când rămâi fără aer şi fără cuvinte.
când cuvintele sunt totul. când trebuie să taci. când trebuie să pari că eşti bine pentru ca cei din jurul tău să nu se simtă stânjeniţi. când trebuie să mergi în continuare la job, când trebuie să zâmbeşti, când trebuie să fii recunoscător pentru toate, dar ştii că în realitate nu ai pentru ce să fii recunoscător atunci când golul din tine se adânceşte, când golul din tine te-a înghiţit deja de foarte multă vreme, când îţi dai masca jos atunci când ajungi acasă, când liniştea pe care o înduri nu mai lasă nimic din tine. 

să meargă cineva mai departe în locul meu. măcar pentru o vreme.

4 comments:

  1. hei tu!!!
    nu!
    c`mmon
    fruntea sus!
    mai mult verde decât ursuz!
    îmbrăţişări
    "putem,putem încă mult după ce am zis că nu mai e posibil"

    ReplyDelete
  2. eu mereu cand te citesc pe tine, am impresia ca sunt eu. daca ar merge cineva in locul tau pentru o vreme, eu unde as ramane?

    ReplyDelete
  3. @zor de zi: mulţumesc tare mult, dar ştii cum e, verde ursuz n-ar mai fi aceeaşi dacă n-ar fi şi ursuză din când în când. (still working on "mai mult verde")
    @inima: dragă inimă :), propun să facem cu schimbul, vrei?

    ReplyDelete
  4. cu placere chiar. mi-ar prinde si mie bine o pauza din cand in cand.

    ReplyDelete

With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson

Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.




îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.

My photo
scriu pentru mine, ca să cresc mare