despre cărţi, încă de la 7 dimineaţa

M-am trezit înainte să sune alarma, convinsă fiind că am uitat să adaug un subject line la unul dintre newslettere. Nu găseam adresele, am răsfoit prin câteva agende, nimic. În tot acest timp, stăteam şi cu ochii pe ceas sănusetrimităsănusetrimităsănusetrimită prea multe newslettere fără SL la prea mulţi oameni. Când am reuşit în sfârşit să găsesc minunea salvatoare, mi-am dat seama că mă trezisem degeaba: subjectline-ul exista, dar nu-mi amintisem pentru nicio secundă cum şi când îl scrisesem.

7.20. Am mâncat cât pentru doi, am băut o ciocolată caldă şi doar Dumnezeu ştie (sau nu) de ce mi-am făcut şi o cafea cât China (plus că, acuma, dacă ai pus lapte, rabdă, miere nu mai e voie). M-am confruntat recent cu următoarea dilemă: am întâlnit un personaj care consideră că în viaţă trebuie să-ţi satisfaci toate poftele. Eu mă regăsesc tocmai hăt departe, la capătul opus, şi cred că ar trebui să ne impunem multe reguli şi să nu ne afundăm chiar aşa în toate "ispitele" care există pe lume. Dar asta e o concluzie la care am ajuns după ce toată viaţa am făcut exact ce fac mulţi dintre noi, personajul de mai sus included.

8.25 şi mi-aş dori să mă fi trezit chiar şi mai devreme ca să pot petrece mai mult timp savurând dimineaţa. Scriu un editorial şi mă pregătesc de plecare. Să ştiţi că de astăzi vine primăvara în mod "iremediabil".

offtopic: mi-am regăsit jumătate din pofta de lectură şi tot citesc, citesc, citesc... :)