anticipate.
trec iar peste zi deşi abia m-am trezit acum două ore. mă visez seara, înapoi acasă. fiecare zi începe cu o nouă promisiune, o nouă speranţă: azi nu o să. dar până la urmă tot acolo se ajunge.
ai nevoie de linişte, dar liniştea nu vine niciodată de la oameni. către unde şi de ce? vezi schimbarea aia, o simţi. s-ar putea să fie doar în mintea ta. oricum, în jurul tău, totul s-a schimbat într-un an de zile. ca şi cum, în fiecare an, o iei de la capăt cu alt peisaj în jurul tău: tu, nemişcat, în faţa unui retroproiector care derulează în spatele tău păduri prea colorate, cu fluturi şi căprioare.
9.00. am nevoie de linişte, dar de la oameni nu poţi primi niciodată linişte. îţi oferă, cu braţele deschise, toate supărările lor. ce bine că nu mai am nevoie de oameni.
14 March 2011
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
With the past, I have nothing to do; nor with the future. I live now. Ralph Waldo Emerson
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
Don’t pray when it rains if you don’t pray when the sun shines.
îmi ţin fericirea în buzunare, în zeci de buzunare cusute pe dos.
-
▼
2011
(212)
-
▼
Mar
(45)
- ce-o fi cu mine şi cu ceaiul?
- despre zambetele care pot schimba lumea
- despre ursul presse-papiers
- into my neck, into my chest
- this music grows inside your heart
- azi aproape că
- I have faith in the unknown
- uneori ştii
- 10 degrees below 0
- pe zi ce trece
- clipa scurtă a fiecărei zile
- out at lunch, on Hamston street
- e bine că măcar nasul îşi mai aduce aminte.
- nu speraţi că veţi scăpa de cărţi. organizare, lec...
- Despre "Cărţile care ne-au făcut oameni". Mic furt...
- despre cărţi, încă de la 7 dimineaţa
- What personal prisons have you built out of fears?
- fix aşa
- aproape de
- cravings. coffee break. no coffee
- vezi? e ca un gol.
- rănile pe care ni le facem singuri
- dimineţi
- martieiar
- tell the survivors help is on the way
- do you follow?
- poate de marţi
- feisbuc. pastişă
- gata, asta a fost?
- ş
- owenowenowenowenowenowen
- pourtant quelqu'un m'a dit
- nebunia vine din muzică, din cărţi
- problema cu oamenii e că
- imprimaverire
- în ţara orbilor
- the same way you did last night
- e o fereastră închisă. ferecată bine. sunt treis...
- cum mi-am zugravit peretii in verde
- I wanna take a bite out of ya
- înfiecaredarabsolutînfiecaredimineaţă
- închidemcele50deferestrecasănurăceascăurşiipolari
- capulsuspuideurs
- eutocmaieupesimistulpesimistilor
- acumpotsănudormliniştită
-
▼
Mar
(45)
50
(74)
acasa in viena
(12)
adevaratul verde ursuz
(202)
aici ne-am chinuit neuronii mai mult decat de obicei
(24)
aiurea-n tramvai
(458)
bbberlin
(4)
cantec pentru a te face sa zambesti
(285)
cu inima cat un purice
(158)
fericirea sta intr-o ceasca de ceai
(212)
imi doresc
(100)
intr-o zi... o sa scriu o carte despre tine
(66)
ipocritii nu mi-au placut niciodata
(13)
iubire etc.
(214)
lamultianimie
(8)
leapsa
(10)
maria
(3)
melancolii si firimituri
(256)
micul Paris
(687)
mie-mi plac
(54)
my precious to do list
(190)
nepasare
(78)
o carte
(71)
pentru verde ursuz de la strainii calatori printre randuri
(5)
povesti cu si despre carturesti
(21)
tu ai miros de soare
(82)
un fel de stare de bine
(229)
un fel de stare de rau
(112)
un soi ciudat de erotism adolescentin
(75)
ursuzonime
(43)
varugamsavacumparatibilet
(20)
verde ursuz in bucatarie
(27)
VLP la MTV Romania
(1)
ce bine ar fi sa nu mai avem nevoie de oameni. da, oamenii nu iti ofera liniste... decat foarte rar, si pentru scurta perioada de timp. :)
ReplyDeleteo zi si o saptamana magica iti doresc!
ma bucur ca ai inceput sa scrii din nou pe blog. si ma bucur ca nu l-am sters din lista, desi nu am mai intrat de mult. scrisul tau imi face bine. sensibilitatea ta imi face bine. sunt sigur ca si tu, la randul tau, ai sau o sa ai oameni de la care sa iei lucrurile astea. o viata fara oameni e ca o masina la care te uiti si pe care nu o folosesti niciodata.
ReplyDelete@DoarEu: da, exact cum ai spus. mulţumesc, o săptămână frumoasă şi ţie. :)
ReplyDelete@belloimpossibile: mulţumesc. cândva, da, existau, acum tot prin scris încerc să regăsesc acest sentiment, dar nu prin prezenţa lor.
înţeapă gândul ăsta. cum e fără oameni?
ReplyDeletee mult mai bine. e linişte. tu alegi când, cu cine şi dacă vrei să vorbeşti.
ReplyDelete